Peste 1000 de magistrați cer CSM să apere independența justiției, după ”atacurile fără precedent” ale PSD

Ultimul update: Joi 14 Iunie 2018 10:44
Data publicarii: Joi 14 Iunie 2018 10:17
Categorie: Actualitate
Protest al magistratilor

Peste 1000 de magistrați solicită CSM să ia în considerare cererea lor privind apărarea independenței sistemului judiciar, după atacurile la adresa justiției, formulate de liderii PSD la mitingul de acum câteva zile.

Astfel, magistrații solicită suplimentarea ordinii de zi a ședinței plenului Consiliului Superior al Magistraturii din data de 14 iunie 2018 cu cererea de apărare a independenței sistemului judiciar formulată de Asociația Forumul Judecătorilor din România.

Ei protestează față de atacurile recente ale reprezentanților  puterii legislative și ai puterii executive, ”materializate în discursurile unor lideri politici din data de 9 iunie 2018, respectiv data de 10 iunie 2018.”

Magistrații solicită CSM să acționeze ”în calitate de garant al independenței justiției, pentru a stopa atacurile fără precedent la adresa judecătorilor și procurorilor.”

TEXTUL INTEGRAL al scrisorii magistraților, în care prezintă motivele pentru care au formulat cererea către CSM:

”La data de 9 iunie 2018 a avut loc mitingul organizat de Partidul Social Democrat, intitulat „STOP ABUZURILOR DIN JUSTIȚIE”.

În acest cadru, Președintele Camerei Deputaților, domnul Liviu Nicolae Dragnea, a făcut următoarele afirmații1:

”Au trecut 3 ani și jumătate de când regimul Băsescu, cel care a construit acest sistem a plecat. Însă instrumentele au rămas. Să le luăm pe rând. Procurorii corupți au rămas. I-ați văzut la televizor fabricând dosare, amenințând martori. Șefa DNA a rămas. Ați auzit cerând procurorilor capete mari. Ați văzut-o anchetând Guvernul. Ați văzut-o arestând și umilind zeci de oameni, care după aceea au fost eliberați.”

„Staliniștii securiști vor să ne transforme pe toți într-un popor de denunțători, suntem șantajați să depunem denunțuri împotriva rudelor, prietenilor, a unor oameni pe care nu i-am văzut niciodată. E un plan odios de dezbinare a societății românești, de insinuare a terorii că oricine oricând poate fi luat, că oricine poate fi transformat in suspect. S-a mers mult prea departe, delațiunea ajunge să țină loc de probe, întreaga societate devine prizoniera terorii.”

”Ce ar trebui să facem noi, să stăm cu mâinile în sân? Să-i lăsăm să își bată joc de țara asta? Să tremurăm de frica lor? Să nu mai creștem pensiile și salariile? Să lăsăm Justiția așa cum a aranjat-o Macovei? Nu mai putem accepta aceste lucruri. Trebuie să spunem stop, gata cu abuzurile, cu denunțurile, cu securitatea, cu anchetele de tip sovietic, cu poliția politică.”

”Am fost întrebat de ce am ales culoarea alb. Albul simbolizează curățenia și noi asta facem. Curățăm țara de mizeria împrăștiată de acești șobolani. Mi-a spus cineva că parcă suntem brigăzile albe. Suntem și brigăzile albe dacă e cazul. Am tot crezut că vor înțelege, că nu va trebui să ducem această luptă și în stradă. Le-am cerut mereu să nu mai incite la proteste, să nu mai manipuleze oamenii pentru a apăra acest sistem corupt, odios, toxic. Dacă nu vor înțelege că regimul lor s-a sfârșit și vor continua să-și bată joc de drepturile si libertatile acestui popor, vom veni mai mulți și nu vom mai pleca! Mergem până la capăt!”.

Cu același prilej, Președintele Senatului, domnul Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu, a făcut următoarele afirmații:

“Ne luptăm cu un fenomen care amenință independența noastră: statul paralel omniprezent, in economie, politică, mass media și justiție. Speranțele noastre că democrația s-a instalat definitiv nu sunt îndeplinite Trebuie să continuăm să luptăm. Trebuie să ne luăm libertatea înapoi. O democrație adevărată înseamnă o justiție corectă, separația puterilor în stat, respectarea rezultatului alegerilor libere. Vreți să trăiți din nou într-un stat polițienesc în care unul din trei români sunt supravegheați? Statul paralel e cel mai mare dușman al nostru.”

În calitate de Prim-Ministru, doamna Vasilica-Viorica Dăncilă, a făcut următoarele afirmații:

„Suntem astăzi în piaţă împreună pentru a spune câteva lucruri esenţiale. Rezultatul votului românilor trebuie respectat. Abuzurile din justiţie trebuie să fie stopate. Trebuie să închidem epoca urii şi a dezbinării. Iată care este diferenţa dintre noi şi cei care ne împiedică să guvernăm."

„Am fost acuzată de trădarea ţării. Acuzaţiile care mi se aduc sunt aberante, dar mă aştept la orice din partea unor oameni laşi, incapabili să ducă o luptă politică la lumina zilei. Au făcut întâi totul ca noi să pierdem alegerile. Preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, i s-a deschis dosar penal chiar înaintea campaniei electorale din 2016. Preşedintelui ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, i s-a deschis dosar penal chiar înaintea campaniei electorale din 2016. Au făcut totul ca noi să pierdem alegerile, dar, împreună, am câştigat. Dar ei nu vor să accepte nici astăzi că au pierdut, nu au onoare, dar ceea ce este grav este că le lipsesc convingerile democratice".

Ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, doamna Lia Olguţa Vasilescu, a făcut următoarele afirmații:

Ministrul a spus că statul paralel înseamnă „camere de luat vederi puse în dormitor, urmărire prin gps şi înseamnă familii traumatizate".

„Au încredere oamenii în tine? La puşcărie. Am fost umilită, acuzată pe nedrept. (...) Ce am păţit noi se poate întâmpla oricui. Ce înseamnă statul paralel pe care nu îl vede nici Iohannis, Orban sau Cioloş? Înseamnă camere de luat vederi puse în dormitor, urmărire prin gps, înseamnă familii traumatizate, umilinţă, călcare în picioare a tuturor drepturilor elementare", a mai susţinut Olguţa Vasilescu. De asemena, ministrul Muncii spune că „statul paralel are un chip, iar în spatele lui se ascund securişti, procurori care falsifică probe, jurnalişti care scriu despre tine aşa cum li se spune în plic".

În final, aceasta a spus că „cine nu s-a întâlnit cu statul paralel a fost un norocos".

La același miting, domnul Liviu Ioan Adrian Pleșoianu, deputat PSD, a afirmat următoarele:

Aștept de un an și jumătate să se audă adevărata majoritate. Am o veste: chiar în aceste clipe, niște persoane - Kovesi, Iohannis, Coldea, Maior și toți securiștii lor sau închis într-o sufragerie. Văd ce facem noi aici și le e frică. Într-o țară liberă, nu poporului trebuie să îi fie frică, torționarilor trebuie să le fie frică".

"Sunteți extraordinar de mulți, dar eu nu o văd pe Kovesi. Voi o vedeți pe undeva? Haideți să strigăm împreună: doamna cucuvea, unde v-ați ascunselea? (...) Ieși afară cucuvea torționară”.

Cu aceeași împrejurare, găzduită fiind de aceeași manifestație, doamna Mariana Rarinca a precizat următoarele:

”Am fost închisă mai bine de șase luni de zile pentru că mi-am cerut drepturile de la Livia Stanciu, atunci președintă ÎCCJ. În loc să-și plătească datoria, m-a aruncat în închisoare. În cazul meu, procurorii DNA au încălcat decizia CCR, au hăituit judecătorii care m-au achitat, au furat dosarul din arhivă ca să mă poată judeca un complet prietenos lor, oricare dintre dvs. poate păți așa ceva. Statul paralel nu are nevoie de motive. Cine poate garanta că dintre dvs. care puteți păți ce am pățit eu veți avea același noroc? E bine când intrăm în sala de judecată să fim convinși că avem un judecător corect, nu să ne rugăm la toți sfinții să ne dea un judecător corect. Numai uniți putem lupta.”

În zilele premergătoare manifestaţiei, un alt reprezentant al partidului organizator, domnul senator Niculae Bădălău a precizat următoarele:

„Vorbim despre abuzurile din justiție, în general, în zona asta. Și în anumite instituții în care, chiar dacă se spune că noi avem Guvern și Parlament, e adevărat, este foarte clar că aceste instituții sunt independente sau între ghilimele independente și noi nu putem acționa acolo și ele trebuie reformate”.

De asemenea, într-o emisiune TV, la 10 iunie 2018, Președintele Camerei Deputaților, domnul Liviu Nicolae Dragnea, a făcut următoarele afirmații:

”Ce pot să vă spun este că e o comandă foarte fermă, nu întâmplător a fost pus imediat Horodniceanu interimar la DIICOT. Eu sper să nu fie niciun procuror care să riște atât de mult încât să dea curs la această demență. Foarte mulți procurori riscă să plătească greu. Frica pe care o au îi face să nu-și mai ia nicio măsură de siguranță. Sunt unii care vor să se depărteze de aceasta zonă otrăvită, gen Uncheșelu, care a fugit la Craiova. Sunt unii care nu mai vor să participe la aceste abuzuri și sunt unii care rămân acolo ca amazoanele, până moare și ultimul din statul paralel." (...) "Da, au de plătit, pentru că sunt prevederi în Codul penal care nu au fost aplicate. Sunt destui în diverse parchete care de abia așteaptă să vorbească
și să spună."

Sintetizând, rezultă că oamenii politici menționați au organizat un miting de amploare, asumat de partidele din care fac parte, ceea ce face ca mesajele preconstituite, tipărite profesional pe pancarte puse la dispoziţia participanţilor, să le fie atribuite în mod direct, iar printre acestea s-au putut observa slogane de genul:

„Stop proceselor staliniste!”, „Abuzurile voastre au îngrădit libertatea noastră”, „Mai mulți bani în buzunare, nu erori judiciare”, „Vrem venituri cât mai mari, nu procurori tâlhari” etc. 

În condițiile în care organizatorii mitingului sunt persoane aflate în diverse proceduri judiciare penale, iar mesajele au vizat în mod expres justiţia, cu motivarea devoalată ca puterea politică să primeze asupra independenţei instituţiilor „nereformate”, apelul la încetarea aşa-ziselor „abuzuri” nu reprezintă decât o formă de presiune asupra magistraţilor care au în lucru dosare penale, chiar în etapa deliberării, ceea ce constituie un precedent extrem de periculos, ce nu poate rămâne nesancţionat în condiţiile legii.

Duritatea discursului politic, pornind de la catalogarea magistraţilor, în cadrul unor afirmaţii generalizatoare, drept „corupți”, “staliniști”, “securiști”, “torționari”, culminând cu denumirea absolut inacceptabilă de „şobolani”, reprezintă un derapaj extrem de grav de la principiile democraţiei, iar întregul „scenariu” al mitingului politic, „recuzita” utilizată şi aşa-zisă „voinţă a poporului” de a fi ocoliţi „cei aleşi” de mijloacele legale de atragere a răspunderii penale, asociate cu declaraţia de „luptă în stradă”, „până la capăt” conturează imaginea unei ameninţări grave la independenţa justiţiei.

De asemenea, într-o emisiune de televiziune subsecventă acestui eveniment, președintele Camerei Deputaților a amenințat nepermis procurorii DIICOT care anchetează o plângere aflată pe rol, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, acuzându-i că ”riscă să plătească la greu” pentru soluția luată. În analiza aspectelor care fac obiectul cererii de apărare a independenței sistemului judiciar, trebuie pornit de la dispozițiile constituționale și legale care consacră independența și imparțialitatea sistemului judiciar, precum și a celor care garantează libertatea de exprimare.

În conformitate cu dispozițiile art.133 alin.1 din Constituția României, precum și ale art. 1 alin. 1 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției.

Conform art.75 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată și modificată, „Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul și obligația de a apăra judecătorii și procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independența sau imparțialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea.”

Principiile independenței și imparțialității magistraților sunt consfințite prin art. 124 alin. 3 și art. 132 alin. 1 din Constituție, art. 2 alin. 3 și art. 3 alin. 1 din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor și procurorilor, precum și de art. 3 alin. 2 din Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor.

Referiri privind aceste principii se regăsesc și în reglementările internaționale, astfel:

- „Principiile fundamentale referitoare la independența magistratului”, adoptate la Milano în anul 1985 și confirmate de Adunarea Generală a ONU, precizează în cuprinsul pct. 1 că „independența magistraturii trebuie garantată de către stat și enunțată în Constituție sau altă lege națională, iar toate instituțiile guvernamentale sau altele trebuie să o respecte”. În cadrul acelorași principii, în cuprinsul pct. 2 se menționează că „sistemul juridic va decide în problemele care îi sunt înaintate imparțial, pe baza faptelor și în conformitate cu legea, fără vreo restricție, influență incorectă, sugestie, presiune, amenințare sau interferență, directă sau indirectă, din orice parte sau pentru orice motiv“.

- „Convenția de la Havana pentru prevenirea crimei și tratamentul delincvenților”, adoptată la Congresul a VIII-lea al Organizației Națiunilor Unite prevede la pct. 4 că „statele veghează ca procurorii să-și îndeplinească atribuțiile profesionale în deplină libertate, fără a face obiectul unor intimidări, hărțuiri, fără a suferi ingerințe nefondate și fără a li se angaja, în mod nejustificat, responsabilitatea civilă, penală sau de altă natură”.

- Recomandarea (94) 12 a Comitetului de Miniștri al statelor membre privind independența, eficiența și rolul judecătorilor, adoptată la 13 octombrie 1994, care, dorind să promoveze independența sistemului judiciar, a elaborat mai multe reguli cu valoare de principiu. Una dintre acestea vizează obligația statelor de a lua toate măsurile necesare pentru a respecta, promova și proteja independența judecătorilor. Documentul prevede că sensul de „independența judecătorilor” nu se referă exclusiv la judecători, ci acoperă sistemul judiciar în întregime.

Conținutul acestui principiu constă în obligația executivului și legislativului să se abțină de la adoptarea oricăror măsuri care ar putea submina independența judecătorilor. Pe lângă toate acestea, se precizează în document, „că nu ar trebui să fie permis grupurilor de presiune să submineze independența sistemului judiciar”.

Independența magistraților nu constituie doar o garanție a statului pentru înfăptuirea justiției, ci în egală măsură, un drept și o obligație a magistraților. Independența este privită ca „atribut al funcției, care îi permite judecătorului să acționeze în realizarea actului juridic și, mai ales, să decidă doar în baza legii și a propriei conștiințe, fără nici o subordonare sau influență”.

Articolul 1 alin. (4) din Constituția României consacră expres principiul separației și echilibrului puterilor legislativă, executivă și judecătorească. Verificările efectuate în scopul constatării unei eventuale încălcări a independenței sistemului judiciar se raportează și la dispozițiile constituționale care consacră libertatea de exprimare în componentele sale ale dreptului la opinie și informație, prevăzute de art.30 și 31 din Constituția României, precum și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în această materie.

Datele speței pun în discuție, printre altele, raportul dintre limitele discursului public al oamenilor politici și necesitatea apărării unor valori precum independența justiției și reputația corpului magistraților. Din această perspectivă, oamenii politici sunt ținuți să-și exercite dreptul la liberă exprimare doar în anumite limite atunci când sunt puse în discuție valori precum independența, autoritatea și imparțialitatea puterii judecătorești.

Așa cum a decis, în mod constant, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (ex.:cauza Barfod c. Danemarcei), interesul pentru apărarea autorității și independenței magistraților și implicit a sistemului judiciar în întregul său poate justifica impunerea anumitor limitări libertății de exprimare. De asemenea, în cauza Prager și Oberschlick c.Austriei, s-a statuat că „activitatea justiției nu poate fi discutată fără să se aibă în vedere anumite limite, pentru a nu submina autoritatea acesteia, comandament deosebit de important într-un stat de drept”.

Pentru a-și îndeplini în mod corespunzător atribuțiile, magistrații au nevoie de încrederea opiniei publice, iar această încredere ar putea fi afectată de afirmațiile care pun la îndoială capacitatea profesională, integritatea și imparțialitatea procurorilor și judecătorilor.

Așa cum rezultă din discursurile liderilor politici și ale persoanelor invitate de aceștia la mitingul din 9 iunie 2018, aceștia au acreditat, în principal, următoarele acuzații, printr-o nepermisă generalizare:

-► Lipsa de integritate, de profesionalism și de independență a unei părți importante a magistraților ce compun sistemul judiciar, prin susținerea existenței unui aşa-zis “stat paralel”, din care fac parte magistrați „corupți”, “staliniști”, “securiști”, “torționari”.

-► Funcționarea anormală și incorectă a sistemului judiciar, în sensul că procurorii ar instrumenta dosarele penale în mod preferențial, doar pe baza unor denunțuri obținute prin șantaj sau presiuni, și nu în baza unor probe administrate legal. De asemenea, apreciem că referirea la “brigăzile albe”, coroborată cu afirmația politicianului Liviu Nicolae Dragnea „Mergem până la capăt, o sa vedeți!” constituie o veritabilă amenințare la adresa sistemului judiciar, justificat de următoarele motive:

„Brigăzile Roșii”, cu care lesne se observă că se face o analogie, deloc întâmplătoare, reprezintă o grupare teroristă înființată în 1970 în Italia, la Universitatea din Trento.

În timpul proceselor membrilor grupării, s-a intensificat activitatea teroristă de intimidare si asasinare a judecătorilor, procurorilor și polițiștilor care se ocupau de aceste cazuri. În 1978, a doua generație de „brigadieri” a comis o enormă eroare politică, răpindu-l pe Aldo Moro, figură emblematică a democrației creștine, un politician extrem de popular, cel care realizase compromisul istoric dintre democrați-creștini și comuniști.

Considerăm că referirile simbolice la grupări teroriste și amenințările voalate ori care direct reprezintă o formă de presiune și o tentativă de intimidare a corpului magistraților, nepermisă într-o societate democratică. De asemenea, apreciem că afirmațiile din cadrul mitingului “Stop abuzurilor din Justiție”, prin raportare la calitatea persoanelor care le-au făcut, la faptul că mitingul a fost difuzat pe majoritatea posturilor de televiziune și la legislația incidentă, au avut ca urmare discreditarea modului de funcționare a sistemului judiciar în ansamblul său și compromiterea, din punct de vedere profesional și moral, a corpului magistraților.

Modalitatea de exprimare creează un dubiu greu de înlăturat cu privire la independența magistraților, cu consecința afectării imaginii sistemului de justiție. O asemenea abordare, care nu poate fi circumscrisă libertății de opinie, ca formă de manifestare a libertății de exprimare, afectează atât independența sistemului judiciar, cât și încrederea pe care, într-o societate democratică, organele judiciare și instituțiile din sistemul judiciar trebuie să o inspire opiniei publice (în competenta, corectitudinea şi probitatea pe care, în mod legitim, orice persoană care încredințează magistraților apărarea drepturilor sale le așteaptă).

Într-un stat de drept, nimeni - și cu atât mai puțin un reprezentant al uneia din celelalte două puteri, chiar dacă are calitatea de inculpat ori de condamnat penal - nu are dreptul să extrapoleze nemulțumirile referitoare la instrumentarea unei anumite cauze, asupra întregului sistem judiciar. În măsura în care se procedează astfel, persoana care face aceste afirmații generalizatoare aduce, inevitabil, atingere principiului constituțional al separației puterilor în stat, cu consecința afectării prestigiului justiției și, implicit, a independenței și reputației magistraților.

Puterea judecătorească trebuie să fie independentă, ceea ce implică existenta unor anumite garanții față de celelalte puteri ale statului, pentru a se evita politizarea și pentru a apăra independentă și imparțialitatea magistratului.

Când, din motive infame, se urmărește diminuarea funcției și a rolului puterii judecătorești, statul pierde calitatea de stat de drept, cu toate consecinţele și implicaţiile socio-economice ce decurg din aceasta. În Raportul Singhvi către Comisia drepturilor omului a ONU din 1987 se precizează că „principiile independenţei și imparţialităţii sunt pietrele de fundament ale
motivării și legitimităţii funcţiei judiciare în orice stat” - (pct. 75).

În Recomandarea (2000)19 a Comitetului de Miniștri al statelor membre privind rolul urmăririi penale în sistemul de justiţie penală, adoptată la data de 06 octombrie 2000 la cea de-a 724-a reuniune a delegaţiilor miniștrilor, la pct. 11 din capitolul „Relaţia dintre procurorii publici și puterea executivă și legislativă” se prevede că „statele trebuie să ia măsurile adecvate pentru a asigura că procurorii publici își pot efectua îndatoririle și responsabilităţile profesionale fără intervenţie nejustificată sau expunere la responsabilitatea civilă, penală sau de alt tip”.

Consiliul Superior al Magistraturii este singura autoritate statală care gestionează cariera magistraților și are obligația constituțională de a apăra independența acestora, interesul de a proteja reputația și de a asigura autoritatea magistraților fiind superior aceluia de a permite o discuție liberă asupra imparțialității acestora, chiar dacă este ocazionată de discursul sau acţiunile unui ministru al justiției.

Rapoartele MCV subliniază constant faptul că ar trebui să se întreprindă măsuri suplimentare pentru a furniza un sprijin adecvat magistraților împotriva cărora sunt îndreptate critici ce subminează independența justiției, nicidecum recomandarea că ar fi necesare asalturi ale politicienilor asupra judecătorilor și procurorilor din România.

Pe cale de consecinţă, se impune apărarea justiţiei ca sistem, precum și a judecătorilor și a procurorilor, întrucât afirmaţiile formulate în condiţiile arătate sunt de natură să producă un impact negativ asupra sistemului judiciar, aducând atingere independenţei, prestigiului și credibilităţii în ansamblul său.

De asemenea, solicităm Consiliului Superior al Magistraturii să sesizeze Consiliul Național al Audiovizualului, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și alte autorități publice competente, în raport de faptele relatate în prezenta cerere şi de aspectele suplimentare care vor rezulta din verificările ce vor fi dispuse.

judecător Dragoș Călin, Curtea de Apel București, co-președinte
judecător Anca Codreanu, Tribunalul Brașov, co-președinte

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Protest al magistratilor Seymour Hersh, jurnalist castigator al premiului Pulitzer

Sursa: Pro TV

Primarul din Iaşi, despre motivul pentru care a fost huiduită Firea.
Primarul din Iaşi, despre motivul pentru care a fost huiduită Firea. "Ne cred proşti, dar nu suntem"
Iohannis, reacție acidă după mitingul PSD: Se trezește un politician care este și infractor să amenințe magistrații
Iohannis, reacție acidă după mitingul PSD: Se trezește un politician care este și infractor să amenințe magistrații
Tăriceanu, mulțumiri colegilor pentru mobilizarea de la mitingul de sâmbătă
Tăriceanu, mulțumiri colegilor pentru mobilizarea de la mitingul de sâmbătă
Cele două Românii. GALERIE FOTO cu protestele din weekend: PSD contra #rezist
Cele două Românii. GALERIE FOTO cu protestele din weekend: PSD contra #rezist
VIDEO PROTVPLUS.RO
soferita bucuresti
Cum a fost prinsă o șoferiță aflată sub influența drogurilor, în București
Ce vor pune românii pe masa de Crăciun, în loc de porc. Un kilogram costă şi 80 de lei
Incendiu uriaş în Sibiu. Avioanele care treceau prin zonă au fost alertate
Seism 2018: Cele 6 probleme descoperite de salvatori. De ce au intervenit cu întârziere
România, condamnată de UE din cauza gropilor de gunoi. Autoritățile au avut răgaz 10 ani
Viața unei fetițe de 8 ani, în pericol din cauza birocraţiei. "Mai are o şansă"
Florin Iordache si Tudorel Toader
Comisia de la Veneţia desfiinţează proiectele politicienilor de la Bucureşti. Toader nu îşi asumă nicio vină
Reacția administratorei hotelului care a ars în Timișoara: „Angajații sunt instruiți mai în joacă: studenți, repetenți”
Accident grav pe centura Ploieștiului. Ce s-a întâmplat cu cei doi șoferi
Imagini alarmante surprinse din satelit. Unde îşi trimite Rusia forţele împotriva NATO
Femeie găsită în curte de un vecin, cu răni oribile. Cine i-ar fi dat lovitura de graţie
Europarlamentar: „Guvernul României vede Preşedinţia UE ca pe o povară”