Persoanele care nu vor fi plasate în carantină la întoarcerea în România din zonele de risc

×
Codul embed a fost copiat

Persoanele care sosesc în România din ţările sau zonele de risc epidemiologic ridicat, stabilite de Institutul Naţional de Sănătate Publică, vor fi carantinate, potrivit Hotărârii 36 a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.

Hotărârea CNSU a fost votată în unanimitate, a precizat şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat.

Vezi documentul AICI.

"Articolul 2, alineatul 1: Începând cu data prezentei Hotărâri se instituie măsura carantinei pentru persoanele care sosesc în România din ţările, zonele de risc epidemiologic ridicat, stabilite pe baza criteriului prevăzut la alineatul 2. Alineatul 2: Criteriul pe baza căruia se face stabilirea ţărilor sau zonelor de risc epidemiologic ridicat este reprezentat de rata cumulată, de incidenţa cazurilor noi de îmbolnăvire din ultimele 14 zile raportate la 100.000 de locuitori care trebuie să fie mai mare ca cea înregistrată în România în perioada similară. Alineatul 3: Pe baza criteriului prevăzut la alineatul 1, Institutul Naţional de Sănătate Publică întocmeşte lista ţărilor sau zonelor pentru care se instituie măsura carantinei pentru persoanele care sosesc în România din acestea", prevede decizia CNSU, potrivit şefului DSU, citat de Agerpres.

Lista ţărilor sau zonelor pentru care se instituie măsura carantinei pentru persoanele care sosesc în România se actualizează, revizuieşte săptămânal, în fiecare zi de luni, de către Institutul Naţional de Sănătate Publică şi este publicată pe site-ul acestuia, a adăugat Arafat.

Citește și
euro
Ce spun experții despre planul european de relansare întocmit de UE. Cele cinci puncte slabe ale acordului
Promisiunea pe care Călin Georgescu a făcut-o în fața lui Gojira: „Eu personal o rezolv în 24 de ore”

Potrivit articolului 3 al hotărârii, sunt exceptate de la măsura instituită potrivit articolului 2, următoarele categorii de persoane care nu prezintă simptome asociate COVID-19, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, privind utilizarea materialelor individuale de protecţie:

- persoanele care vin în România din zonele sau ţările aflate pe lista întocmită potrivit prevederilor articolului 2, alineatul 3, dar care, înaintea sosirii în România, au petrecut o perioadă consecventă de minim 14 zile într-una sau mai multe zone sau ţări pentru care nu este instituită această măsură;

- conducătorii autovehiculelor de transport marfă cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone;

- conducătorii autovehiculelor pentru transport persoane care au mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului;

- conducătorii auto prevăzuţi anterior care se deplasează în interesul desfăşurării profesiei din statul de rezidenţă al acestora într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un alt stat al Uniunii Europene în statul de rezidenţă, indiferent dacă deplasarea se face prin mijloace individuale sau în cont propriu;

- membri ai Parlamentului European, parlamentari şi personal aparţinând instituţiilor internaţionale şi sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, precum şi reprezentanţi ai României în organisme şi organizaţii internaţionale la care statul român este parte;

- piloţii de aeronave şi personalul navigant;

- mecanicii de locomotivă şi personalul feroviar;

- personalul navigant român, maritim şi fluvial care se repatriază prin orice mijloc de transport, care prezintă autorităţilor competente certificatul pentru lucrătorii din sectorul transporturilor internaţionale, al cărui model este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 96 I din 24 martie 2020;

- personalul navigant maritim şi fluvial care efectuează schimbul de echipaj la bordul navelor aflate în porturile româneşti, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, dacă la intrarea în ţară, precum şi la îmbarcarea/debarcarea de pe navă prezintă autorităţilor competente certificatul pentru lucrătorii din sectorul transporturilor internaţionale, al cărui model este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 96 I din 24 martie 2020;

- personalul navigant care debarcă de la bordul navelor de navigaţie interioară, care arborează pavilion român, într-un port românesc, cu condiţia asigurării de către angajatori a certificatului pentru lucrătorii din transportul internaţional şi a echipamentelor individuale de protecţie împotriva COVID-19, pe timpul deplasării de la navă la locaţia unde poate fi contactat în perioada dintre voiajuri;

- lucrătorii transfrontalieri care intră în România din Ungaria, Bulgaria, Serbia, Ucraina sau Republica Moldova, precum şi cetăţenii români angajaţi ai operatorilor economici din ţările menţionate, care la intrarea în ţară fac dovada raporturilor contractuale cu operatorii economici respectivi;

- angajaţi ai operatorilor economici din România care efectuează lucrări, conform contractelor încheiate, în afara teritoriului României, la întoarcerea în ţară, dacă dovedesc raporturile contractuale cu beneficiarul din afara teritoriului naţional;

- reprezentanţii companiilor străine care au filiale/sucursale/reprezentanţe sau agenţii pe teritoriul naţional, dacă la intrarea pe teritoriul României dovedesc raporturile contractuale cu entităţile economice de pe teritoriul naţional;

- persoanele care intră în România pentru activităţi de utilizare, instalare, punere în funcţiune, mentenanţă, service al echipamentelor şi tehnicii din domeniile medical, ştiinţific, economic, apărare, ordine publică şi securitate naţională, transporturi, precum şi persoanele care desfăşoară activităţi profesionale specifice în domeniile menţionate, dacă dovedesc raporturile contractuale/de colaborare cu beneficiarul/beneficiarii de pe teritoriul României, precum şi inspectorii organismelor
internaţionale;

- membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi ai altor reprezentanţe diplomatice acreditate la Bucureşti, posesori de paşapoarte diplomatice, personalul asimilat personalului diplomatic, precum şi membrii Corpului Diplomatic şi Consular al României şi posesorii de paşapoarte diplomatice şi de serviciu, precum şi membrii familiilor acestora;

- angajaţii sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională care se întorc în România din misiuni executate în afara ţării;

- elevii/studenţii, cetăţeni români sau cetăţeni cu domiciliul sau reşedinţa în afara României, care au de susţinut examene de admitere sau pentru finalizarea studiilor, care încep studiile în unităţi/instituţii de învăţământ de pe teritoriul ţării ori se deplasează pentru activităţi legate de finalizarea/organizarea începerii studiilor;

- membrii delegaţiilor sportive internaţionale care participă la competiţii sportive organizate pe teritoriul României, în condiţiile legii.

Arafat a mai spus că se instituie măsura carantinării persoanelor care au intrat în contact direct cu persoanele infectate, iar pentru situaţii deosebite care vizează participarea la evenimente familiale legate de naştere, căsătorie sau deces, deplasări pentru intervenţii/tratamente medicale în cazuri care nu suportă amânare (de exemplu, afecţiuni oncologice, insuficienţă renală cronică - în program de hemodializă),preschimbare documente de identitate, părăsirea ţării ş.a., poate fi analizată suspendarea temporară a măsurii de carantină.

Articol recomandat de sport.ro
Călin Georgescu, luat peste picior de Gardoș pe tiktok: fostul fotbalist, scârbit de nesimțirea multor români
Călin Georgescu, luat peste picior de Gardoș pe tiktok: fostul fotbalist, scârbit de nesimțirea multor români
Citește și...
Coronavirus România. Zonele cu cea mai mare rată de infectare în ultima săptămână
Coronavirus România. Zonele cu cea mai mare rată de infectare în ultima săptămână

Aproape jumătate (43,4%) din totalul cazurilor de îmbolnăvire cu noul coronavirus s-au înregistrat, în săptămâna 13 - 19 iulie, în Bucureşti şi în judeţele Argeş, Braşov, Galaţi şi Prahova, informează marţi Institutul Naţional de Sănătate Publică.

Ce spun experții despre planul european de relansare întocmit de UE. Cele cinci puncte slabe ale acordului
Ce spun experții despre planul european de relansare întocmit de UE. Cele cinci puncte slabe ale acordului

Acordul încheiat marţi pentru un plan european de relansare finanţat pentru prima dată prin emiterea de datorie comună reprezintă o turnură istorică, dar el rămâne prea modest în unele aspecte, potrivit unor analişti citaţi de AFP.

Noi motive de îngrijorare ale OMS. Cele mai vulnerabile comunitați în fața pandemiei
Noi motive de îngrijorare ale OMS. Cele mai vulnerabile comunitați în fața pandemiei

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi-a exprimat luni ''îngrijorarea'' cu privire la ''accelerarea'' epidemiei de COVID-19 pe continentul african, care până în prezent nu a înregistrat o astfel de situaţie.

Coronavirus România. Peste 150 de cazuri noi în Capitală, în ultimele 24 de ore
Coronavirus România. Peste 150 de cazuri noi în Capitală, în ultimele 24 de ore

Cele mai multe cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus au fost înregistrate, până în prezent, în Bucureşti - 4.618, judeţele Suceava - 4.618 şi Braşov - 2.424.

Recomandări
CNA cere Comisiei Europene să demareze o anchetă asupra implicării rețelei TikTok în alegerile prezidențialele din România
CNA cere Comisiei Europene să demareze o anchetă asupra implicării rețelei TikTok în alegerile prezidențialele din România

Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) cere Comisiei Europene să inițieze o investigație asupra rețelei TikTok și a legăturilor cu campania electorală a lui Călin Georgescu, deoarece există ”suspiciuni de manipulare a opiniei publice.”

A doua coaliție PSD-USR-PNL poate deveni realitate. Marcel Ciolacu: „Vedem după votul de duminică”
A doua coaliție PSD-USR-PNL poate deveni realitate. Marcel Ciolacu: „Vedem după votul de duminică”

Marcel Ciolacu avansează ideea unei coaliții extinse reînviate, adică a doua variantă a coaliției închegate după alegerile anterioare, respectiv un guvern PSD-USR-PNL, după victoria lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale.

Teama că România ar putea aluneca în tabăra Moscovei, în creștere. Victoria lui Georgescu, o mare problemă pentru UE și NATO
Teama că România ar putea aluneca în tabăra Moscovei, în creștere. Victoria lui Georgescu, o mare problemă pentru UE și NATO

POLITICO consideră că victoria „ultranaționalistului” Călin Georgescu stârnește teama că România ar putea aluneca în tabăra pro-moscovită, deși țara este considerată un aliat de încredere în UE și NATO.