Document. Hotărârea de Guvern privind stabilirea unor măsuri pentru protecția populației
Guvernul s-a reunit în şedinţă pentru a introduce prevederile noii legi a carantinării şi izolării în hotărârea privind prelungirea stării de alertă cu 30 de zile.
Legea, promulgată sâmbătă de şeful statului, a intrat marţi în vigoare.
CITIȚI integral documentul prezentat în ședința de Guvern de astăzi la finalul acestui articol!
”Începând de astăzi, avem din nou la dispoziţie instrumentele pe care le are orice guvern pentru a lupta eficient contra pandemiei. Sunt reglementate prin lege măsurile specifice şi ne-a revenit practic dreptul de a putea lua măsuri de protecţie a sănătăţii publice.”, a spus prim-ministrul.
"Sunt reglementate prin lege măsurile specifice în situaţia epidemiilor, bolilor infectocontagioase şi ne-a revenit dreptul de a putea lua măsuri de protecţie a sănătăţii publice - măsuri de izolare, de carantinare, de tratare a pacienţilor în spitale sau într-un cadru organizat sub supraveghere medicală", a explicat șeful Guvernului.
Orban a mai declarat că vor fi dispuse toate măsurile pentru a opri răspândirea epidemiei.
Şeful DSU, Raed Arafat, a prezentat hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă pentru modificarea HG privind prelungirea stării de alertă, în condiţiile intrării în vigoare a legii carantinării şi izolării.
Persoanele care sosesc în România din ţările cu risc epidemiologic ridicat - carantinate
Persoanele care sosesc în România din ţările sau zonele de risc epidemiologic ridicat, stabilite de Institutul Naţional de Sănătate Publică, vor fi carantinate, potrivit Hotărârii 36 a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, prezentată marţi, în cadrul şedinţei de Guvern, de şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat.
Hotărârea CNSU a fost votată în unanimitate, a precizat Arafat.
"Articolul 2, alineatul 1: Începând cu data prezentei Hotărâri se instituie măsura carantinei pentru persoanele care sosesc în România din ţările, zonele de risc epidemiologic ridicat, stabilite pe baza criteriului prevăzut la alineatul 2. Alineatul 2: Criteriul pe baza căruia se face stabilirea ţărilor sau zonelor de risc epidemiologic ridicat este reprezentat de rata cumulată, de incidenţa cazurilor noi de îmbolnăvire din ultimele 14 zile raportate la 100.000 de locuitori care trebuie să fie mai mare ca cea înregistrată în România în perioada similară. Alineatul 3: Pe baza criteriului prevăzut la alineatul 1, Institutul Naţional de Sănătate Publică întocmeşte lista ţărilor sau zonelor pentru care se instituie măsura carantinei pentru persoanele care sosesc în România din acestea", prevede decizia CNSU, potrivit şefului DSU.
Lista ţărilor sau zonelor pentru care se instituie măsura carantinei pentru persoanele care sosesc în România se actualizează, revizuieşte săptămânal, în fiecare zi de luni, de către Institutul Naţional de Sănătate Publică şi este publicată pe site-ul acestuia, a adăugat Arafat.
Potrivit articolului 3 al hotărârii, sunt exceptate de la măsura instituită potrivit articolului 2, următoarele categorii de persoane care nu prezintă simptome asociate COVID-19, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, privind utilizarea materialelor individuale de protecţie:
- persoanele care vin în România din zonele sau ţările aflate pe lista întocmită potrivit prevederilor articolului 2, alineatul 3, dar care, înaintea sosirii în România, au petrecut o perioadă consecventă de minim 14 zile într-una sau mai multe zone sau ţări pentru care nu este instituită această măsură;
- conducătorii autovehiculelor de transport marfă cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone;
- conducătorii autovehiculelor pentru transport persoane care au mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului;
- conducătorii auto prevăzuţi anterior care se deplasează în interesul desfăşurării profesiei din statul de rezidenţă al acestora într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un alt stat al Uniunii Europene în statul de rezidenţă, indiferent dacă deplasarea se face prin mijloace individuale sau în cont propriu;
- membri ai Parlamentului European, parlamentari şi personal aparţinând instituţiilor internaţionale şi sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, precum şi reprezentanţi ai României în organisme şi organizaţii internaţionale la care statul român este parte;
- piloţii de aeronave şi personalul navigant;
- mecanicii de locomotivă şi personalul feroviar;
- personalul navigant român, maritim şi fluvial care se repatriază prin orice mijloc de transport, care prezintă autorităţilor competente certificatul pentru lucrătorii din sectorul transporturilor internaţionale, al cărui model este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 96 I din 24 martie 2020;
- personalul navigant maritim şi fluvial care efectuează schimbul de echipaj la bordul navelor aflate în porturile româneşti, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, dacă la intrarea în ţară, precum şi la îmbarcarea/debarcarea de pe navă prezintă autorităţilor competente certificatul pentru lucrătorii din sectorul transporturilor internaţionale, al cărui model este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 96 I din 24 martie 2020;
- personalul navigant care debarcă de la bordul navelor de navigaţie interioară, care arborează pavilion român, într-un port românesc, cu condiţia asigurării de către angajatori a certificatului pentru lucrătorii din transportul internaţional şi a echipamentelor individuale de protecţie împotriva COVID-19, pe timpul deplasării de la navă la locaţia unde poate fi contactat în perioada dintre voiajuri;
- lucrătorii transfrontalieri care intră în România din Ungaria, Bulgaria, Serbia, Ucraina sau Republica Moldova, precum şi cetăţenii români angajaţi ai operatorilor economici din ţările menţionate, care la intrarea în ţară fac dovada raporturilor contractuale cu operatorii economici respectivi;
- angajaţi ai operatorilor economici din România care efectuează lucrări, conform contractelor încheiate, în afara teritoriului României, la întoarcerea în ţară, dacă dovedesc raporturile contractuale cu beneficiarul din afara teritoriului naţional;
- reprezentanţii companiilor străine care au filiale/sucursale/reprezentanţe sau agenţii pe teritoriul naţional, dacă la intrarea pe teritoriul României dovedesc raporturile contractuale cu entităţile economice de pe teritoriul naţional;
- persoanele care intră în România pentru activităţi de utilizare, instalare, punere în funcţiune, mentenanţă, service al echipamentelor şi tehnicii din domeniile medical, ştiinţific, economic, apărare, ordine publică şi securitate naţională, transporturi, precum şi persoanele care desfăşoară activităţi profesionale specifice în domeniile menţionate, dacă dovedesc raporturile contractuale/de colaborare cu beneficiarul/beneficiarii de pe teritoriul României, precum şi inspectorii organismelor
internaţionale;
- membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi ai altor reprezentanţe diplomatice acreditate la Bucureşti, posesori de paşapoarte diplomatice, personalul asimilat personalului diplomatic, precum şi membrii Corpului Diplomatic şi Consular al României şi posesorii de paşapoarte diplomatice şi de serviciu, precum şi membrii familiilor acestora;
- angajaţii sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională care se întorc în România din misiuni executate în afara ţării;
- elevii/studenţii, cetăţeni români sau cetăţeni cu domiciliul sau reşedinţa în afara României, care au de susţinut examene de admitere sau pentru finalizarea studiilor, care încep studiile în unităţi/instituţii de învăţământ de pe teritoriul ţării ori se deplasează pentru activităţi legate de finalizarea/organizarea începerii studiilor;
- membrii delegaţiilor sportive internaţionale care participă la competiţii sportive organizate pe teritoriul României, în condiţiile legii.
Orban: Peste 900 de pacienţi au cerut externarea
Premierul Ludovic Orban a mai declarat, marţi, că peste 900 de pacienţi au cerut externarea şi peste 3.000 diagnosticaţi nu au putut fi internaţi în urma deciziei CCR referitoare la legea privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.
El a avertizat că cele două săptămâni de vid legislativ ar putea avea efecte "extrem de negative".
"În urma deciziei Curţii Constituţionale, peste 900 de pacienţi au cerut externarea şi peste 3.000 de români diagnosticaţi nu au fost internaţi pentru tratament în spital. Nu am avut nici posibilitatea legală de a dispune izolarea la domiciliu, tratarea lor în izolare la domiciliu sau într-un alt spaţiu. De asemenea, pentru toate persoanele care au fost infectate în această perioadă, în urma anchetelor epidemiologice, nu am putut dispune măsura izolării persoanelor care au intrat în contact cu persoanele infectate. Aceste două săptămâni în care a existat un vid legislativ pot să aibă efecte extrem de negative asupra răspândirii virusului. Obligaţia noastră este ca, odată intrată în vigoare legea, în mod accelerat să dispunem toate măsurile pe care le avem la dispoziţie din punct de vedere constituţional şi legal pentru a opri răspândirea epidemiei", a susţinut Orban, în debutul şedinţei de Guvern, potrivit Agerpres.
Premierul a declarat, luni, că Guvernul va modifica HG privind starea alertă în concordanţă cu prevederile noii legi şi pregăteşte, din punct de vedere administrativ, toate structurile implicate.
"Vom avea, cel mai probabil, mâine dimineaţă (marţi - n.r.) şedinţă de Guvern pentru modificarea hotărârii de Guvern privitoare la starea de alertă, astfel încât să introducem toate măsurile care sunt permise de lege. De asemenea, pregătim, din punct de vedere administrativ, managerial, toate structurile cu atribuţii, indiferent că este vorba de INSP, Direcţiile de sănătate publică, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, Centrul de control, toate le pregătim pentru a dispune, într-un ritm cât mai rapid, măsurile necesare în baza prevederilor legii", a explicat Ludovic Orban.
