Patru frați din Vaslui sunt premiați la școală, deși trăiesc în condiții grele. Cei mici așteaptă iarna cu inima strânsă
O familie cu patru copii din judeţul Vaslui abia mai răzbește cu atâtea cheltuieli, iar puținele resurse se duc pe mâncare și datorii fără de sfârșit.
Cei mici așteaptă iarna cu inima strânsă: nu doar că au haine sărăcăcioase și încălțăminte veche, dar acoperișul casei este spart, și le trebuie lemne de foc. Singura bucurie a părinților este că toți copiii lor sunt premianți la școală!
Gabriel, 13 ani: „Când plouă afară tare, trebuie tavan nou, pentru că ne curge apă în casă, picură.”
Reporter: „Când plouă ce faci?”
Gabriel: „Aduce mama lighenașe și le punem și curge în ele.”
Gabriel este elev în clasa a șasea la şcoala din Dumești. Mai are două surori, în vârstă de 9 și 17 ani și un frate de 15 ani, elev la o școală profesională din Brașov. Copiii au burse de merit și sunt mândria părinților. Dar greutățile îi copleșesc.
Reporter: „Tu ce ți-ai dori?”
Gabriel: „Niște hăinuțe. Tata a spus că mai întâi cumpărăm lemne, nu avem bani de haine.”
Reporter: „Şi mai aștepți?!”
Gabriel: „Da.”
Reporter: „Ce ai vrea să mănânci?”
Gabriel: „Pizza. Nu am mai mâncat de mult, de când mi-a adus sora mea de la Negrești.”
Lenuța Popovici, mama: „Muncim cu ziua prin sat. Ne ducem zi de zi la treabă, la porumb, la orice ne ducem. Cu 1.000 lei alocația la copii, patru copii la școală. Cu ce trăiesc?! Georgiana face naveta la Negrești la liceu. Le trebuie, multe le trebuie, e foarte greu.”
Familia locuieşte în satul Schinetea, în casa bunicii Maria, o femeie destoinică în vârstă de 86 de ani, care are grijă de gospodărie și de nepoţi cât timp părinții sunt la muncă.
Reporter: „Pâine faceți în casă?”
Maria, bunica: „Da, le fac turte, le fac clătite, le fac colțunași. Piftele, orice. Şi Lenuța face când e acasă.”
Reporter: „Dar bani de acoperiș nu aveți?”
Maria: „Apoi nu avem bani de lemne, dar să acopăr casa?! Acum mai găsim găteje în timpul ăsta. Când o fi rece și înghețat, nu mai poți.”
Grădina din spatele casei, cele câteva animale și păsări le asigura mâncarea. Iar banii munciți cu ziua în sat se strâng greu și se risipesc repede.
Gheorghe Popovici, tatăl copiilor: „Muncim prin sat, cu ziua. Cu nevasta. Să îi întreținem. Facem și noi cum putem. Cu munca în sat, alocația lor, atât. E greu cu banii. Copiii cer multe, nevoi sunt multe, acoperi, lemne. Asta e important. Lemne și acoperiş. Nu avem surse de venit să adunăm.”
Maria, bunica: „Dacă te plouă, nu ai nicio nădejde. Când bate vântul tare, se duce țigla jos, Ferească Dumnezeu! Și așa e ruptă și pocnită. E de atâția ani.”
Nicoleta Lela, asistent comunitar: „Pot să vă spun că sunt un exemplu de părinți, prin rezultatele școlare bune ale copiilor. Sunt premianți. Se descurcă greu pentru navetă copiilor. Nu reușesc să adune bănuții pentru că sunt multe cheltuieli pentru cei patru copii.”
O căruță de lemne în zona costa în jur de 1.200 lei și, cu economie, ajunge aproximativ o lună de zile pentru a încălzi două camere.
Dacă doriți să contribuiți cu o donație pentru cei patru copii, puteți vira orice sumă de bani în contul RO88RNCB0262065827760001, deschis la BCR, pe numele tatălui copiilor, Gheorghe Popovici.
