Patronii caută angajați. Deficit major pe piața de muncă din România, în ciuda pandemiei
Speranţa că întoarcerea românilor acasă, din cauza crizei sanitare, va acoperi deficitul de forţă de muncă s-a risipit ca un fum.
Firme din toată ţara se plâng ca nu găsesc oameni pe care să îi angajeze, iar deficitul de personal este tot mai mare. Doar în evidenţele agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă sunt acum disponibile, peste 15 mii de posturi.
Horaţiu Rada are o firmă de instalaţii electrice în vestul ţării şi este dispus să îşi plătească oamenii între 3.500 şi 8.000 mii de lei. Caută să angajeze electricieni, dar nu găseşte. Este gata chiar să ia necalificaţi şi să le asigure pregătirea.
Horațiu Rada, antreprenor: „Electricienii sunt de-a dreptul pietre preţioase. Dacă mâine îmi vin 20-30 de electricieni, cu siguranţă îi voi lua pe toţi. Foarte mulţi nu doresc să se angajeze sau doresc să plece în străinătate, sau foarte mulţi merg în zona gri, unde veniturile sunt imediate."
În Ariceştii Rahtivani - Prahova, un investitor chinez a ridicat cu 70 de milioane de euro o fabrică de frigidere. Un milion de astfel de aparate ar urma să fie produse aici în fiecare an.
Firma are nevoie de 800 de angajaţi.
Daniela Dumitru, reprezentant firmă: „Sunt în general poziţii din mediul industrial, din mediul de producţie."
România se confruntă cu o criză a forţei de muncă de mai multă vreme. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în primul trimestru al anului erau vacante aproape 40 de mii de posturi - în creştere cu aproape 3 mii faţă de trimestrul anterior. Cele mai multe locuri de muncă vancate au fost în industrie.
Vladimir Alexandrescu, purtător de cuvânt INS: „Peste 30 la sută dintre ele s-au regăsit în sectorul bugetar, respectiv în administrația publică 5,4 mii locuri vacante, în sănătate și asistența socială 5,3 mii locuri vacante, în învățământ 1,2 mii locuri vacante."
Miercuri, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a anunţat că în toată ţara sunt vacante peste 15 mii de posturi. Se caută muncitori necalificaţi, lucrători comerciali, constructori, agenţi de securitate, şoferi şi confecţioneri.
-muncitor necalificat la ansamblarea, montarea pieselor - 1.154
-lucrător comercial - 598
-muncitor necalificat în construcţii - 590
-manipulant mărfuri - 405
-agent de securitate - 399
-şofer - 374
-lucrător în confecţii - 320
-muncitor necalificat în confecţii - 305
-sudor - 301
Nici la spații verzi nu sunt oameni
Firma care îngrijeşte spaţiile verzi din Slatina cauta câteva zeci de muncitori.
Florin Dumitrescu, director firmă spații verzi: „Avem un deficit de 40 de persoane pentru a ne desfășura munca la o capacitate așa cum trebuie."
O explicaţie pentru criza de personal ar fi că mulţi dintre angajaţii din acest domeniu pleacă să lucreze în străinătate.
În România, un muncitor la spaţii verzi primeşte - în medie - 2 mii de lei pe lună. Sunt țări însă care îi plătesc şi cu 2 mii de euro. Sunt şi alte cauze. Unii se mulţumesc cu banii părinţilor, iar alţii cu ajutorul social.
„Nu vin la muncă pentru că salariile sunt cum sunt, de aia. Stau acasă, la mama și la tata, vin bănuții, de oraș le ajunge pentru un suc", explică un angajat la spații verzi.
- Dacă nu îmi convine salariul?! Ce să fac cu 20 de milioane.
- Şi așa vă mulţumiţi cu 120 de lei?
- Asta e, că dacă îmi iau abonament, să cumpăr mâncare, pe tren că trebuie să plătim abonamentul....
O soluţie pentru criza forţei de muncă ar reprezenta-o tinerii absolvenţi.
Cezar Năstase, director adjunct AJOFM Galați: „Dacă se angajează, ei beneficiază de o primă de inserţie, de 1500 de lei, 50% la încadrare, 50% după 12 luni de la angajare."
Tinerii care nu reuşesc să se angajeze în două luni după absolvire primesc ajutor de şomaj. Valoarea este de 250 de lei.
Etichete: angajati, criza sanitara, piata muncii,
Dată publicare:
