Cum au înlocuit bondarii forța de muncă în agricultură. Prețul plătit pentru o colonie
Mici, dar extrem de harnici și productivi, bondarii au început să lucreze cu normă întreagă în tot mai multe sere de la noi.
Sunt aduși din Italia sau Olanda și folosiți pentru culturile de căpșuni, roșii sau chiar în livezi. Micile insecte au rolul de a poleniza natural culturile și, mulțumită lor, fructele sau legumele cresc mai sănătoase, mai gustoase și mai mari.
Zumzetul bondarilor se aude într-o seră de căpșuni din Fierbinți, județul Ialomița. Datorită polenizarii naturale pe care o fac micile insecte, într-o săptămână, producătorul culege o tonă de căpșuni de pe o plantație de doar jumătate de hectar.
Ștefan Deiu, producător de căpșuni: „Primăvara, solariile le ținem închise, având nevoie de temperaturi mai ridicate și atunci polenizarea nu s-ar întâmpla și pierderile, cantitatea, numărul de flori care nu ar pleca spre fruct ar fi, probabil, la jumătate.”
Bondarii se folosesc, în general, în spații închise, acolo unde polenizarea naturală nu poate avea loc. Pentru o suprafață de un hectar, de exemplu, este suficientă o colonie de 60 de bondari.
Toate meciurile de la FIFA Club World Cup pot fi văzute pe VOYO cu comentariu în limba română.
Cristi Rusu importă aceste insecte de 16 ani. De dată aceasta îi aduce dintr-o fermă de înmulțire din Italia.
Cristi Rusu, importator de bondari: „O familie de bondari este foarte activă cam 4 săptămâni. După 4 săptămâni, în general, stupul se schimbă, se aduce unul nou. Ei obosesc. Producătorii mai și pierd din ei, nu sunt insecte care trăiesc mult.”
În serele de roșii ale Combinatului agroindustrial din Curtici sunt folosiți bondarii olandezi. 80 de tone de tomate, de pe un hectar, au cules producătorii - semn că și aici insectele au fost eficiente.
Datorită lor, polenizarea nu se mai face cu hormoni de creștere, iar legumele sunt mai sănătoase și mai gustoase.
Dimitrie Muscă, directorul general al Combinatului Agroindustrial Arad: „Folosim bondarii și este benefic. În primul rând, am înlocuit forța de muncă care pulveriza acea substanță pe fiecare floare. Era costisitor, era forță de muncă.”
Bogdan Handarig, inginer horticol: „A crescut producția, deoarece polenizarea este sută la sută. Implicit și producția este mai mare.”
O colonie de 60 de bondari costă aproximativ 100 de euro.
Cristi Rusu, importator de bondari: „Prețul este mult sub cât costă chimicalele care se folosesc și munca pe ar trebui să stai la fiecare floare cu pompița, să stropești, să stropești cu stimulent, când lucrul asta, pentru tine, îl fac bondarii.”
Micile ajutoare sunt folosite și la culturile de ardei, zmeură, merișoare, mure, coacăze și afine, dar și în livezi.
Sursa: Pro TV
Etichete: agricultura, forta de munca, bondari, sere,
Dată publicare:
23-05-2020 19:27
