Parlamentarii îl „citează” pe șeful Armatei, gen. Gheorghiță Vlad pentru lămuriri, după ce a cerut serviciu militar în termen

Aleșii din Comisia de Apărare vor acum o ședință în care să discute cu șeful Statului Major despre prioritățile militare. Şeful Armatei a cerut public introducerea serviciului militar pe bază de voluntariat și modernizarea legislației din domeniul Apărării pentru a răspunde pericolelor din vremurile pe care le trăim.

Întâlnirea dintre șeful Armatei și parlamentari vine în contextul în care șeful Statului Major al Apărării, la fel ca și alți militari ai membrilor NATO din Europa, a vorbit public despre nevoia ca legislația din domeniul apărării să fie adusă la zi.

Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei de Apărare din Senat: „Suntem în NATO, asta înseamnă că trebuie să avem o armată de profesionişti, lucru pe care-l avem, stagiul militar este suspendat de când am intrat în NATO, dacă domnul şef de stat major susţine că e nevoie de un program de voluntariat pentru pregătirea populaţiei şi românii vor să se înscrie, nu e nicio problemă, tot ce e voluntar e un lucru corect.”

Declarația vine după ce generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, a declarat pentru Europa Liberă că e nevoie de o lege pentru pregătirea populației, în contextul în care ar trebui să fim îngrijorați de o posibilă extindere a războiului din Ucraina.

Citește și

Cât a cheltuit Rusia pentru războiul din Ucraina și care este valoarea distrugerilor provocate de ucraineni

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Generalul a vorbit despre un proiect depus în Parlament care modifică legea pentru pregătirea populației și care prevede, printre altele, introducerea unui serviciu militar în termen, pe bază de voluntariat, care vizează tinerii între 18 și 35 de ani. Asta în condițiile în care acum rezerviștii noștri au o vârstă medie de aproape 50 ani. Proiectul pare însă că s-a pierdut între MApN şi Parlament.

Alfred Simonis, șeful Camerei Deputaților: „În acest moment, proiectul care a fost vehiculat în spațiul public nu există depus la parlament, proiectul la care făcea referitore generalul nu există înregistrat la Camera Deputaților sau Senat.”

Dronele nu sunt prevăzute în actuala legislație

O lege pentru pregătirea populației, din 2006, a fost ultima dată actualizată în 2012. Acum doi ani, imediat după izbucnirea războiului din Ucraina, un proiect de lege ieșit din sertarele Apărării stabilea posibilitatea că civilii să poată fi încorporați în situații de criză. Guvernul a renunțat apoi la proiect.

Șeful Statului Major a mai spus că parlamentul nu a adoptat până acum legile cerute de Armată pentru a putea apăra eficient țara și a cerut o adaptare a legislației.

Este vorba de o lege privind doborârea dronelor, adică de actualizarea legii privind combaterea mijloacelor aeriene care pătrund neautorizat în spațiul aerian. Ar mai fi nevoie și de alte modificări la legea Apărării, la legea de organizare a ministerului Apărării, precum și la regimul munițiilor.

Bogdan Ionel Rodeanu, deputat USR, Comisia de Apărare: „Legile la care făcea referire șeful de stat major a forțelor armate - este o lege veche din 1990, a fost peticită de "n" ori, am intrat în UE”

Legea privind aeronavele care intră neautorizat în spațiul aerian datează din 2001 și a fost actualizată în 2014. Iar legea de funcționare a Ministerului Apărării a suferit ultimele schimbări anul trecut, în vară. Cât despre regimul munițiilor, legislația a fost modificată în 2021.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5