OMV Petrom și Romgaz: Neptun Deep, cel mai mare proiect de gaze naturale din zona românească a Mării Negre

Acesta urmează să fie depus la Agenția Națională pentru Resurse Minerale pentru confirmare.

OMV Petrom este operatorul, fiecare din cele două companii având o participație de 50% în proiect.

Cele două companii vor investi până la 4 miliarde de euro pentru faza de dezvoltare a proiectului, care va genera o producție de circa 100 miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Christina Verchere, CEO OMV Petrom: „Prin decizia finală de investiție pentru proiectul Neptun Deep, deschidem un nou capitol pentru sectorul energetic românesc. Împreună cu partenerul nostru, Romgaz, intrăm în faza de dezvoltare a primului proiect offshore de mare adâncime din România. Proiectul va contribui la creșterea economică a României și va consolida securitatea energetică a țării. Pentru a ilustra dimensiunea proiectului: producția este echivalentă cu cererea anuală curentă de gaze naturale a ~ 4,3 milioane de gospodării multiplicată de ~ 30 de ori. De asemenea, este un pas  major pentru strategia noastră 2030 prin care susținem tranziția energetică în Romania și în regiune.”   

Citește și

Ieftiniri masive ale carburanţilor. Motorina, mai ieftină decât benzina pentru prima dată în ultimii ani

„I-a pus genunchiul pe gât cum pui la porc”. Declarația șocantă făcută de un martor în procesul polițiștilor judecați după moartea unui bărbat într-o autogară din Pitești

Răzvan Popescu, Director General Romgaz: „Neptun Deep este un proiect strategic pentru România și pentru regiune din perspectiva asigurării necesarului de gaze naturale și tranziției energetice a țării. Începând cu 2027 vom avea o nouă sursă de gaze naturale, care are potențialul de a crește semnificativ producția de gaze naturale a țării. Suntem mândri să fim parte a unui proiect inovator, care va aduce beneficii semnificative pe termen lung.”    

Aristotel Jude, Director General Adjunct Romgaz: „Proiectul Neptun Deep intră astăzi într-o nouă fază, decizia de a investi în dezvoltarea zăcămintelor din acest perimetru este una istorică pentru toate părțile interesate și care va aduce beneficii incontestabile securității și independenței energetice a României. Rămânem angajați în atingerea obiectivelor acestui proiect și suntem încrezători că Agenția Națională pentru Resurse Minerale va confirma, cât mai curând posibil, planul de dezvoltare a zăcămintelor comerciale Domino și Pelican Sud din perimetrul Neptun Deep, moment de la care va începe efectiv etapa de dezvoltare a acestor zăcăminte”.

Se estimează că producția de gaze naturale va începe în 2027

Infrastructura necesară pentru dezvoltarea zăcămintelor offshore de gaze naturale Domino și Pelican Sud include 10 sonde, 3 sisteme de producție submarine și rețeaua de conducte colectoare asociate, o platformă offshore, conducta principală de gaze către Tuzla și o stație de măsurare a gazelor. Platforma își generează propria energie electrică, funcționând la cele mai înalte standarde de siguranță și protecție a mediului. Întreaga infrastructură va fi operată de la distanță, prin intermediul unei replici digitale (digital twin). Acesta permite optimizarea proceselor și va contribui la îmbunătățirea performantei de mediu, prin eficientizarea consumului energetic și reducerea emisiilor.  
Prima producție este estimată în 2027. Producția la platou va fi de aproximativ 8 miliarde metri cubi anual (~140,000 bep/zi), timp de circa 10 ani.
 
Despre Neptun Deep

Perimetrul Neptun Deep din Marea Neagra are o suprafața de 7.500 km2  și se afla la o distanta de circa 160 km de țărm, în ape cu adâncimi cuprinse intre 100 și 1.000 de metri. Explorarea perimetrului a fost accelerata în 2008 și a inclus doua campanii de achiziție 3D și doua campanii de foraj de explorare. Prima descoperire de gaze a avut loc în 2012.

Reacția GREENPEACE: Decizia este una catastrofală pentru biodiversitate, mediu și litoralul românesc, după cum o arată zeci de exploatări similare

Presiunea pe care proiectul Neptun Deep o va avea asupra habitatelor marine se adaugă problemelor ecologice cu care Marea Neagră se confruntă deja. Proiectele și programele de colaborare științifică din Marea Neagră, precum EMBLAS, Connect Black Sea și MISIS Black Sea Marine Atlas, au demonstrat că poluarea cu substanțe toxice și microplasticul, pescuitul excesiv și speciile invazive sunt provocări majore pentru viața din Marea Neagră.

În plus, invazia rusă din Ucraina aduce amenințări grave la adresa habitatului marin din cauza distrugerilor de război, exploziei minelor marine, expunerii sporite la poluare fonică, scurgerile de petrol și alte devastări provocate de conflict. Rapoartele despre decimarea delfinilor din Marea Neagră și migrația acestora spre sud arată un impact mult mai mare asupra mediului marin decât se credea inițial. Mai mult, recenta distrugere a barajului Kakhovka expune Marea Neagră la un nou dezastru ecologic.

„Operațiunile de extracție a gazelor offshore au consecințe devastatoare și ireversibile asupra mediului marin și de coastă, precum și efecte negative semnificative asupra comunităților locale și turiștilor de pe litoralul românesc”, declară Alin Tănase, coordonator de campanii Greenpeace România.

„Dacă Marea Neagră ar avea o voce, ar spune că nu mai poate încasa loviturile. Exploatarea gazelor offshore pune în pericol – fără o justificare climatică, de mediu și nici măcar una economică – un ecosistem reprezentativ pentru România și porțiuni din litoral. România are opțiuni mult mai bune și un potențial foarte mare pentru energie curată. Declanșarea exploatării este o greșeală ireparabilă, pentru care va trebui să plătim cu toții. Încă nu e prea târziu să spunem NU și îi invităm pe toți cei care nu sprijină acest proiect distructiv să ni se alăture”,  spune Alin Tănase, coordonator de campanii Greenpeace România.

Conform documentelor depuse de OMV Petrom la Agenția pentru Protecția Mediului Constanța în vederea obținerii acordului de mediu, impactul negativ asupra habitatelor marine este reprezentat de:

Perturbarea peștilor și mamiferelor marine din cauza zgomotului și vibrațiilor generate în timpul excavațiilor din zona de coastă, lucrărilor marine de instalare și construire, forării sondelor din larg și utilizării navelor suport;

Perturbarea și pierderea habitatelor și a speciilor asociate din cauza lucrărilor de construire reprezentate de excavațiile din zona de coastă, poziționarea conductelor pe fundul mării, instalarea platformei de producție, instalarea echipamentelor de extracție subacvatice, utilizarea ancorelor navelor etc.

Proiectul are un impact negativ și asupra zonei de coastă a Mării Negre, anunță Greenpeace.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Ivana Knoll se pregătește de EURO 2024 în cele mai incendiare ținute! Fanii au reacționat imediat când au văzut-o așa