Impactul real al invaziei din Ucraina și al exportului de energie spre Kiev și Chișinău asupra facturilor românilor - Analiză

62563293
AFP

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă a explicat motivul pentru care curentul electric continuă să crească în Europa de Est, dar și ce legătură are războiul din Ucraina cu aceste scumpiri.

Creșterea prețului energiei electrice în Europa de Est, inclusiv România, Polonia, Ungaria, Bulgaria și Republica Moldova, este legată de războiul din Ucraina, dar asta nu se datorează în principal exporturilor către Ucraina, conform Studiului „Creșterea Prețului Energiei în Europa de Est. Cauze și Efecte”, realizat de Asociația Energia Inteligentă.

„Distrugerea infrastructurii energetice din Ucraina a contribuit la creșterea prețului energiei electrice în Europa de Est, dar nu a fost cauza principală, așa cum încearcă unii să justifice prețurile mari ale energiei electrice din România în prezent.”, se arată în comunicatul transmis de Dumitru Chisăliță, Președinte AEI.

Distrugerea continuă a infrastructurii energetice din Ucraina în ultimii patru ani a afectat capacitatea de producție a energiei electrice și a determinat creșterea importurilor de energie din țările vecine, precum România, Ungaria sau Slovacia.

În martie 2022, Ucraina a fost sincronizată cu rețeaua europeană ENTSO-E, ceea ce a dus la preluarea de către țările est-europene a șocului cererii, mai degrabă ca efect tehnic decât ca decizie politică.

Distrugerea centralelor ucrainene a pus presiune pe rețelele regionale

„Conform datelor oficiale capacitatea de producție a energiei electrice a Ucrainei a fost afectată de conflictul existent în Ucraina, aspect care a determinat creșterea importurilor de energie electrică atât în Ucraina cât și în Republica Moldova (ambele țări au fost conectate la rețeaua europeană în aceași perioadă și urmare a situației generate de conflictul existent).”, se arată în comunicatul transmis de Dumitru Chisăliță, Președinte AEI.

Capacitatea de producție a Ucrainei a scăzut semnificativ: de la 60 GW în 2021 la 15 GW în 2024, cu o parte reparată în 2025, și anume 40 GW. Acest lucru a crescut cererea de importuri în Ucraina și Republica Moldova, dar cantitatea reprezenta doar 2–3% din totalul cererii din Europa de Est.

„Piața energiei electrice este interconectată ceea ce face ca prețul energiei electrice în UE să se formeze pe o piață comună, în care țările se influențează reciproc. Chiar dacă o țară produce suficient curent, scumpirile din vest sau nord se transmit rapid prin import/export și prin bursele de energie (ex. OPCOM, HUPX, EEX). Deci, orice șoc în oricare țară se propagă și în România, Ungaria, Bulgaria etc.”, se mai arată în comunicat.

Prețurile mari din România nu se datorează exporturilor

Analizele arată că, dacă Ucraina și Moldova nu ar fi importat energie, cererea în Est ar fi fost mai mică cu aproximativ 3%, ceea ce ar fi redus prețul mediu cu 1–5% (3–5 €/MWh pentru un preț de 100 €/MWh). Astfel, efectul asupra prețului în România este modest, chiar dacă vizibil în perioadele de vârf sau în rețelele congestionate.

Atacurile asupra infrastructurii ucrainene au creat instabilitate și risc perceput pe piață, majorând prețurile energiei în Est.

Totuși, „Trebuie combătute informațiile, sub acoperământul cărora se încearcă justificarea unor prețuri mari la consumatorii finali din România, cum că prețul mare al energiei electrice din România se datorează exporturilor de energie în Ucraina și Moldova.”, transmite Dumitru Chisăliță, Președinte AEI, printr-un comunicat.

Articol recomandat de sport.ro
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
Citește și...
Abuzul sexual asupra copiilor, la un nivel critic în România. În 2025 sunt de peste două ori mai multe sesizări față de 2024

Abuzul, neglijarea şi exploatarea sexuală a copiilor atinge „niveluri critice” în România, atrage atenția organizația Salvați Copiii.   În primele 10 luni ale anului au fost peste 40.000 de sesizări.

Peste jumătate dintre jandarmi au misiunea oficială de a păzi „obiective”. Schimbarea majoră propusă de șeful MAI

Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, anunţă, marţi, că a semnat ordinul care reorganizează radical modul de acţiune al Jandarmeriei. Astfel, dislocă trupele care erau fixate la pază lângă clădiri, care vor merge în patrulare şi intervenţie mobilă.

Impas în coaliție pe tema pensiilor speciale. Șefii partidelor i-au cerut lui Nicușor Dan să negocieze cu magistrații

Noi discuții pe tema pensiilor speciale. Liderii coaliției ar urma să se întâlnească în Parlament, asta în timp ce Nicușor Dan sau Ilie Bolojan și reprezentanții magistraților. Reforma are ca termen limită 28 noiembrie.

Recomandări
Război pentru apa din Dunăre. Austria acuză Ungaria că ia prea mult din fluviu pentru centrala nucleară de la Paks

Austria acuză Ungaria că a construit ilegal barajul de pe Dunăre, menit să devieze mai multă apă către centrala nucleară de la Paks. Viena a reclamat lucrările la Bruxelles, în timp ce Budapesta îi transmite să fie mai atentă cu ”problema azbestului”.

DIICOT a clasat dosarul fostului consilier al lui Traian Băsescu: „Sunteți mulțumit de numirile făcute, domnule Președinte?”

Fostul consilier prezidenţial Cătălin Avramescu, vizat, luna trecută, de percheziţii într-un dosar în care se făceau cercetări pentru pornografie infantilă, a anunţat, joi, că DIICOT „a emis ordonanţă de clasare”, iar „dosarul «Pampers» a fost închis.

Român căutat de autoritățile daneze pentru omor, prins în Constanța. Este acuzat de o crimă înfiorătoare

Un român de 22 de ani pe numele căruia a fost emis un mandat european de arestare a fost reținut în Constanța. Era căutat de autoritățile din Danemarca și este bănuit într-un caz de omor.