Modificări de impact la Legea RCA
Românii, inclusiv cei peste 8 milioane de şoferi, ar putea beneficia de prevederile unui proiect de Ordonanţă de Urgenţă privind modificarea Legii 132/2017 privind asigurarea RCA. Proiectul urmează a fi dezbătut astăzi la Ministerul Finanţelor.
Documentul include, printre alte prevederi, şi introducerea unui preţ de referinţă orientativ în privinţa reparaţiilor auto. Această măsură este considerată benefică de către 94% dintre şoferii chestionaţi în cadrul unei cercetări sociologice realizate pentru UNSAR de către IRES şi ar permite o mai bună informare a celor care doresc să îşi repare autovehiculul - în ceea ce priveşte costurile.
Măsura ar acţiona ca un barometru şi ar permite celor interesaţi să facă o alegere în cunoştinţă de cauză.
De altfel, un asemenea etalon există deja în multe industrii din România, inclusiv în ceea ce priveşte primele de asigurare RCA. Un alt exemplu este cel al preţurilor de pe pieţele comercializării cu amănuntul a produselor alimentare şi a carburanţilor, care sunt publicate în Monitorul Preţurilor.
Reiterăm cu această ocazie faptul că industria de asigurări susţine introducerea unui preţ de referinţă pentru reparaţiile auto, cu titlu informativ. Acest instrument NU ESTE O CO-PLATA şi NU ar impune o plafonare pentru tarifele aferente reparaţiilor auto, aşa cum incorect afirma în mod repetat o organizaţie patronală care reprezintă interesele unei părţi a patronilor de firme de transport rutier, care probabil nu doresc să înţeleagă mecanismele de funcţionare ale asigurărilor.
Totodată, subliniem încă o dată că industria de asigurări a susţinut public în multiple rânduri importanta introducerii acestor sisteme de referinţă în legislaţia din România, în beneficiul consumatorilor şi al păgubiţilor.
Nu în cele din urmă, reamintim faptul că, din păcate, în România, în fiecare zi a anului 2020, s-au produs 17 accidente rutiere grave în care şi-au pierdut viaţa 5 persoane şi au fost rănite grav 15 (cf. Buletinului siguranţei rutiere 2020, editat de Direcţia Rutieră, Institutul de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii din cadrul IGPR).
Aşadar, orice modificare legislativă viitoare ar trebui să ia în calcul în primul rând şi modalităţi de scădere a frecvenţei de producere a accidentelor rutiere.
Asigurarea RCA este o asigurare pe care deţinătorul unui autovehicul o încheie pentru ca, în schimbul unei prime, în cazul în care produce un accident prin care cauzează unei alte persoane sau altor persoane prejudicii (la bunuri, vătămare corporală, deces), asiguratorul RCA să plătească în locul său despăgubirile pentru acoperirea acestor prejudicii. Acestea pot fi, în unele cazuri, şi de ordinul milioanelor de euro. În lipsa unei asemenea asigurări obligatorii, probabil că majoritatea posesorilor de vehicule (persoane fizice şi juridice) ar fi în imposibilitatea de a suporta despăgubirile şi toată lumea ar avea de suferit, păgubiţi şi asiguraţi deopotrivă.
În România există deja un tarif de referinţă a primelor RCA. Astfel, pentru existenţa unui echilibru între primele încasate şi despăgubirile plătite şi a unei simetrii de tratament cu asiguratorii RCA, în cazul reparaţiilor de vehicule, despăgubirea ar trebui să se raporteze la rândul ei la un nivel al preţurilor de referinţă practicate pe pieţele de profil (exact cum se întâmplă în cazul altor prejudicii materiale rezultate din accidente rutiere la construcţii, lucrări de artă, culturi agricole, animale).
Or, proiectul prevede, printre altele, introducerea unui preţ de referinţă orientativ pentru evaluarea despăgubirii atât în ceea ce priveşte partea de reparaţii auto, cât şi de rent-a-car. Practic, întrucât asiguratorii RCA sunt terţi faţă de contractul de reparaţii dintre unitatea service şi persoanele prejudiciate, aceştia nu au niciun control asupra modului de formare a preţului pieselor şi manoperei, dar sunt totuşi obligaţi prin lege să le suporte fără nicio obiecţie sau opoziţie.
Introducerea unor preţuri de referinţă la reparaţii ar preveni abuzurile operatorilor economici din domeniu în practicarea unor preţuri exagerate care nu au legătură cu piaţa.
Articol susţinut de UNSAR
