Ministrul Mediului: Întrebarea nu e dacă se va prăbuşi tavanul Salinei Praid, ci când şi cât de rapid

62557576

Ministrul Mediului Diana Buzoianu susţine că Salina Praid nu mai poate fi salvată. ”Nu este o întrebare dacă se va prăbuşi tavanul, ci când şi cât de rapid”, a spus Diana Buzoianu, care a explicat că o parte a plafonului s-a surpat.

Diana Buzoianu este de părere că au fost mai multe instituţii alte statului care ”au aşteptat să se întâmple dezastrul”. ”Cumva s-a pasat vina până când s-a ajuns la castori şi castorii n-au mai putut să zică că ”Nu e vina noastră””, a spus ministrul Mediului. În urmă cu o lună, directorul de investiţii al Salrom a afirmat că inundaţiile din 2022 de la Salina Praid au apărut din cauza faptului că „anumiţi copaci au fost doborâţi de către castori şi au făcut un blocaj pe apă”.

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a fost întrebată, în emisiunea Insider politic, difuzată sâmbătă la Prima Tv, dacă salina Praid se va prăbuşi.

”Din toate discuţiile pe care le-am avut cu experţii, mai degrabă nu este o întrebare dacă se va prăbuşi tavanul, ci când şi cât de rapid. Noi am fost pe teren, împreună cu ministrul Economiei, Radu Miruţă, şi am văzut exact în ziua în care am mers noi acolo că s-a prăbuşit o parte din tavan. Deci este foarte clar că acolo nu mai poate să fie salvată mina respectivă, să poată să fie folosită. Acolo au fost foarte multe instituţii care au aşteptat să se întâmple dezastrul. Realitatea este că am văzut inclusiv declaraţiile cu castorii. Cumva s-a pasat vina până când s-a ajuns la castori şi castorii n-au mai putut să zică că ”Nu e vina noastră”. Dar, pe scurt, acolo ar fi trebuit să intervină de foarte mult timp. În 2023, în februarie, deja mina fusese inundată major. În 2023, şase luni mai târziu, prin planul de management de risc care a fost adoptat, mă rog, propus de către Apele Române, reieşea că acolo este un risc moderat de inundaţie. După ce, cu şase luni înainte, acolo avusese loc deja o inundaţie majoră. Deci, asta pot să zic doar pe Apele Române. Nu mai intrăm pe ce s-a întâmplat cu Salrom (companie din subordinea Ministerului Economiei care administrează Salina Praid - n.r.), cu ce s-a întâmplat cu Conversmin (companie de stat care administrează conservarea minelor - n.r.), cu ANRM-ul ( Agenţia Naţională de Reglementare în domeniul Minier - n.r.). Deci toate autorităţile acestea, de fapt, au aşteptat să se întâmple dezastrul. Noi, astăzi, suntem în punctul în care încercăm să aducem apă cât mai rapid, pe termen scurt, imediat, la Târnăveni. Apă potabilă”, a spus Diana Buzoianu, la Prima TV.

Directorul de investiţii al Salrom, Nicolae Şoltuz, a afirmat, în urmă cu o lună, în cadrul unor audieri în Parlament, că inundaţiile din 2022 de la Salina Praid au apărut din cauza faptului că albia râului nu a fost decolmatată şi „anumiţi copaci au fost doborâţi de către castori şi au făcut un blocaj pe apă”.

Ministrul Mediului a mai fost întrebat dacă guvernul ia în calcul să reconstruiască măcar mina turistică, în cazul în care actualul obiectiv se va prăbuşi. ”Aici este cumva o discuţie pe care trebuie să o aveţi şi cu ceilalţi miniştri, mai ales cu Ministrul Economiei. Din perspectiva noastră, pe noi ne interesează, în primul rând, să nu existe un dezastru ecologic. În al doilea rând, să existe apă potabilă pentru oamenii din zonă. Acestea două sunt deciziile şi măsurile pe care noi putem să le luăm la minister”, a conchis Diana Buzoianu.

Şi Radu Miruţă, ministrul Economiei, care are în subordine Salrom, companie care administrează Salina Praid, a susţinut că instituţiile statului n-au luat măsuri care să împiedice dezastrul.

”Au fost 36 de milioane de lei acordaţi pe urgenţă pentru bypass-area pârâului. Ce se întâmplă! Curgerea apei erodează albia. Cu atât mai mult se întâmplă când albia este de sare. Nu e stâncă, rocă. S-a întâmplat treaba asta până când s-a subţiat, s-a subţiat, s-a subţiat şi a început sub albie după câteva zeci de metri. Este gaură. Subţiindu-se, apa a intrat în gaura aia. Era previzibil că se va întâmpla asta. Salina este în interiorul unui munte. Previzibil. De pe vremea romanilor: ”Domnule, fă o tură, ocoleşte muntele, bypass-ează asta”. Ei nu au făcut asta. Au făcut anul trecut ceva prost. Adică au încercat să bypass-eze, să ocolească muntele, făcând asta la o înălţime mai mare decât unde vine apa. Ei au făcut priză în albie undeva mai sus. Evident că nu intra apa pe acolo decât dacă venea debitul mare-mare”, a spus ministrul Economiei, la Prima TV. 

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Partenera unui tricolor, postare de cinci stele pe rețelele sociale: ”Strălucești! Ești superbă”
FOTO Partenera unui tricolor, postare de cinci stele pe rețelele sociale: ”Strălucești! Ești superbă”
Citește și...
Suspendarea sancțiunilor asupra petrolulului rusesc, prelungită. Care tranzacții rămân interzise

Departamentul Trezoreriei SUA a decis vineri să prelungească temporar, până la 16 mai, suspendarea majorităţii sancţiunilor care vizează industria petrolieră din Rusia.

Aleksandr Lukaşenko, previziuni despre mandatul lui Trump. „Ce va putea face în patru ani? Nimic.”

Aleksandr Lukaşenko a declarat sâmbătă că Donald Trump nu va reuşi să realizeze lucruri semnificative în mandatul său de patru ani, pe care l-a descris drept unul limitat în timp.

Ce au descoperit polițiștii de frontieră într-o autoutilitară venită din Bulgaria. Captură de peste 100.000 de lei

Poliţiştii de frontieră din Giurgiu au descoperit, în urma unui control efectuat asupra unei autoutilitare, peste o tonă de tutun vrac neprelucrat. Valoarea transportului se ridică la peste 100.000 de lei.

Recomandări
Strâmtoarea Ormuz a fost „închisă” din nou, anunță presa din Iran. Teheranul dă vina pe SUA

Postul public iranian IRIB afirmă strâmtoarea Ormuz „este din nou închisă, iar trecerea se poate face doar cu aprobarea Iranului”.

Criza rujeolei din România, în atenția presei internaționale. Avem jumătate din cazurile UE

Numărul ridicat de îmbolnăviri cu rujeolă a adus din nou România în atenția presei internaționale. Datele UNICEF arată că țara noastră a raportat 4.198 de cazuri în 2025, adică aproximativ 55,5% din totalul cazurilor înregistrate în UE.

Bursa de la București, în scădere după certurile din coaliție. România, penalizată și de piețele externe

Bursa de Valori Bucureşti a închis în scădere ultima şedinţă de tranzacţionare din această săptămână, cu un rulaj total care a depăşit uşor 134 milioane de lei. Pe fondul tensiunilor PSD-PNL și costurile de finanțare externă au crescut pentru România.