Midiile româneşti, interzise. Autorităţile au uitat să întocmească un document. Reacția ANSVSA

Se întâmplă asta pentru că autoritățile sanitar - veterinare de la noi nu au respectat un regulament european, care obligă România să clasifice apele de pe litoral.

În lipsa documentului, nimeni nu poate confirma că moluscele sunt bune pentru consum. Cererea de pe piață este acoperită acum cu midii aduse din alte țări.

Potrivit proprietarilor de pescarii și cherhanale, în România, consumul de midii a crescut în ultimii trei ani cu 30%. Tocmai din acest motiv, pe litoral, restaurantele care au în meniu gustoasele molusce marine au rămas deschise și în extrasezon.

Nicolas, bucătar: „Midii din import, din Grecia și facem o rețeta grecească "midii saganaki". Avem ulei de măsline, sos saganaki, brânză, midiile, ardei și puțin uzo. Punem uzo și după vin. Cât timp trebui să stea la flambat? Cam șapte minute.”

De la începutul acestui an, niciun restaurant din România nu mai are de unde să cumpere midii românești.

Comisia Europeană a impus țării noastre să facă un studiu al calității apei din Marea Neagră din care să reiasă și dacă midiile, rapanele și scoicile recoltate sunt bune de consum. Responsabilă era Autoritatea Națională Sanitar - Veterinară însă până acum, instituția nu a întocmit raportul.

Sorin Manaila, președinte Federația Ropescador: „Cei de la ANSVSA au venit și au sancționat pescarii care au recoltat midii din Marea Neagră pentru faptul că nu există o clasificare a apelor din punct de vedere al cărnii, să se pună pe piață aceste midii. Această clasificare a apelor trebuia să o facă Autoritatea Sanitar Veterinară, trebuia să o facă de foarte mulți ani și nu au făcut-o."

Autoritatea Sanitar Veterinară nu a răspuns până acum solicitării Știrilor ProTv de a comenta situația.

În schimb, cercetătorii de la Institutul Național Grigore Antipa sunt de părere că și dacă studiul ar începe acum - va dura cel puțin o jumătate de an până când pescarii români vor putea să vândă din nou midii.

Victor Niță, cercetător Institutul „Grigore Antipa” Constanța: „Este nevoie de foarte mult studiu de teren, atâta microbiologic cât și hidrodinamic, studiul la țărm pentru identificarea surselor de poluare."

În lipsa documentului, cererea de midii din România este acoperită din importuri - în special, de la vecinii bulgari, unde sunt 40 de ferme. Asupra acestei situații a atras atenția și Inspectorul PRO.

Singura care există, în Agigea, s-a închis acum patru ani din cauza birocrației.

Mirel Crivăț, proprietarul fostei ferme: „Am primit un control din partea Direcției Sanitar Veterinare prin care mi s-a intrerupt activitatea pe mare pentru că îmi solicitau calibrarea apelor pentru cultivarea de moluște.”

În 2018, pescarii români au recoltat din Marea Neagră peste 230 de tone de midii iar - până la jumătatea anului trecut, când s-au interzis vânzările, încă o sută.

Reacția oficială a ANSVSA

În urmă publicării acestui material oficialii ANSVSA au trimis următoarele precizări:

"Clasificarea zonelor de unde se recoltează midiile, în vederea comercializării, se face la solicitarea părţilor interesate, reprezentate de Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură, asociaţii de pescari, companii pescăreşti etc.
Prima solicitare din partea Agenţiei Naţionale de Pescuit şi Acvacultură, a fost transmisă către ANSVSA în luna iulie 2019. Urmarea acestei solicitări, ANSVSA a întocmit un Proiect de acord de colaborare, atât cu această instituţie, cât şi cu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor – Administraţia Natională Apele Române şi Ministerul Educatiei și Cercetării, acord necesar în vederea elaborării unui studiu sanitar, care stă la baza clasificării zonelor de recoltare a midiilor.
Demersurile întreprinse de ANSVSA către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor – Administraţia Natională Apele Române şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru a se pronunţa asupra acestui acord, până în prezent nu au primit un răspuns oficial.
Implicarea celorlalte autorităţi este esenţială, deoarece acestea au competența să comunice zonele delimitate de unde se va realiza recoltarea moluştelor, sursele de poluare şi impactul pe care îl au sursele de poluare. În conformitate cu cerinţele legislative, recoltarea moluştelor bivalve vii este permisă doar din zone a căror situare şi limite sunt fixe, clasificate în clasele A, B, sau C, clase ce indică nivelul de contaminare fecală.
ANSVSA, autoritatea competentă pentru clasificarea zonelor de recoltare a moluştelor bivalve vii, după primirea tuturor datelor necesare, va proceda la clasificarea respectivelor zone".

Articol recomandat de sport.ro

Ce lovitură! Vor să aducă Barcelona în România pentru inaugurarea stadionului