Meteorologii prezinta un tablou apocaliptic pentru urmatoarele decenii: episoade polare si caniculare extreme
Specialisti in domeniul schimbarii climatice au prezentat un tablou apocaliptic din punct de vedere meteorologic pentru urmatoarele decenii - intensificarea turbulentelor, episoade polare si caniculare extreme si valuri oceanice uriase.
La initiativa Organizatiei Meteorologice Mondiale (WMO), o agentie ONU, aproximativ 1.000 de oameni de stiinta au dezbatut tema "ce rezerva viitorul in meteorologie", in aceasta prima conferinta mondiala dedicata domeniului.
Dupa aproape zece ani de la intrarea in vigoare a Protocolului de la Kyoto, care viza reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, problema nu mai este sa se afle daca va avea loc incalzirea Terrei.
"Aceasta (incalzirea) este ireversibila, iar populatia mondiala continua sa creasca. Este necesar sa ne adaptam", subliniaza Jennifer Vanos de la Universitatea Texas Tech.
In primul deceniu al secolului al XXI-lea temeratura medie de la suprafata planetei a crescut cu 0,47 grade Celsius. O crestere cu un grad genereaza 7% mai multi vapori de apa in atmosfera si - cum evaporarea este motorul care pune in miscare fluxurile in atmosfera - este de prevazut o accelerare a fenomenelor meteorologice.
Aceasta accelerare este de prevazut cu atat mai mult cu cat scenariile retinute de catre comunitatea stiintifica privilegiaza o crestere cu doua grade a temperaturii medii la suprafata Terrei pana in 2050.
"Norii se vor forma mai usor, mai rapid, iar ploile vor fi mai puternice", generand inclusiv mai multe viituri, noteaza Simon Wang de la Universitatea Utah State.
In general, releva acest cercetator american, cresterea temperaturii va avea "un efect de amplificare asupra climatului asa cum il cunoastem noi in prezent".
Episoade de frig puternic - ca vortexul polar care s-a abatut in aceasta iarna asupra unei parti importante a Americii de Nord - vor fi mai marcate, mai extreme, la fel ca si valurile de caldura si perioadele de seceta, adauga el.
Provocarea meteorologilor este, deci, ca de-acum sa includa "forta suplimentara" creata de incalzirea globala in modelele de previzionare care devin tot mai complexe, afirma Wang.
Meteorologii caută supercalculatoare
Pentru a face acest lucru, meteorologii din deceniile următoare vor avea nevoie de calculatoare superputernice care, în prezent, sunt destul de puţine.
Meteorologul Paul Williams de la Universitatea britanică Reading a fost nevoit, de exemplu, să recurgă la supercalculatorul Universităţii americane Princeton, unul dintre cele mai puternice din lume, pentru a studia impactul încălzirii globale asupra unor curenţi de aer rapizi (jetstream), situaţi la aproximativ zece kilometri altitudine, nivelul la care zboară avioanele de linie.
După săptămâni de calcule, verdictul său este fără apel: "Schimbarea climatică amplifică forţa acestor curenţi (...). Până în 2050 veţi petrece de două ori mai mult timp, în zbor, în turbulenţe".
Notând că, în prezent, doar aproximativ 1%, în medie, din timpul zborurilor comerciale este afectat de turbulenţe, Williams subliniază că, în cazul în care concentraţia de dioxid de carbon va creşte în mod exponenţial în anii următori, "nu ştim cum vor reacţiona avioanele" faţă de aceste mase de aer foarte agitate.
Nici nu se pune problema trecerii la transportul maritim pentru a călători în linişte, având în vedere că pe oceane sunt aşteptate valuri monstruoase. "Companiile de transport maritim se vor confrunta cu tot mai multe valuri enorme", unele putând să atingă 40 de metri înălţime, în contextul în care valurile de aproximativ 20 de metri înălţime sunt cazuri excepţionale, afirmă Wang de la Universitatea Utah State.
"Este doar începutul schimbării climatice, deoarece oceanele vor avea un impact mai mare, eliberând mai multă căldură şi mai mulţi vapori", avertizează el.
Impactul urmează să fie cu atât mai mare cu cât Calota Glaciară din Groenlanda a început să se topească şi ar putea, la un moment dat - "nu mai devreme de secolul următor" - să provoace o creştere cu şase metri a nivelului oceanelor, subliniază Eric Brun, un cercetător de la Météo-France şi autorul unui studiu recent pe această temă.
În faţa atâtor bulversări, Jennifer Vanos, biometeorolog la Universitatea Texas Tech, apreciază că este urgentă modificarea urbanismului oraşelor şi modurilor de viaţă, în funcţie de această nouă realitate, cu scopul de a încerca protejarea populaţiilor.
Etichete: meteo, meteorologi,
