Proiectul privind starea de alertă a fost adoptat în Senat cu modificări aduse de PSD

Documentul poate fi consultat AICI.

Legea privind starea de alertă a fost adoptată cu 111 voturi ”pentru”, 8 ”împotrivă” şi 15 abţineri. Proiectul legislativ trimis de Guvern a suferit modificări în comisii, varianta adoptată de Senat cuprinzând mai multe articole propuse de PSD.

Proiectul legislativ va ajunge în Camera Depurtaţilor, care este for decizional.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că este nevoie urgentă de proiectul de lege al Guvernului care cuprinde măsurile pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 în situaţia de alertă.

Citește și

Câte persoane vor putea participa la cununii, botezuri și înmormântări după data de 15 mai

Șeful statului a solicitat Parlamentului să decidă în cazul acestui act normativ cu "maximă celeritate".

Modificările aduse de PSD

Senatorul PSD Robert Cazanciuc, preşedinte interimar al Senatului, acuză Executivul că nu a pregătit din timp un act normativ care să reglementeze perioada de stare de alertă, afirmând că proiectul legislativ trimis în Parlament cu acest subiect este ”o copie aproximativă a Decretului privind starea de urgenţă”, iar Guvernul nu a făcut decât să continue ”ce au făcut în perioada de stare de urgenţă: achiziţii publice fără transparenţă, numirea oamenilor de partid în funcţii fără pregătirea necesară”.

Cazanciuc a catalogat, marţi după-amiază, într-o conferinţă de presă, proiectul de lege privind starea de alertă drept ”un paradox constituţional” şi ”o copie aproximativă a Decretului privind starea de urgenţă”.

Cazanciuc a explicat şi care au fost motivele pentru care senatorii PSD au adus ”foarte multe modificări” proiectului de act normativ. El susţine că nu trebuie impuse aceleaşi restricţii în judeţele grav afectate şi în cele cu doar câteva cazuri.

”Singurul lucru de care s-a preocupat Guvernul a fost de a-şi crea condiţiile pentru a continua ceea ce au făcut în perioada de stare de urgenţă: achiziţii publice fără transparenţă, numirea oamenilor de partid în funcţii fără pregătirea necesară şi, mai ales, fără concurs, cel mai grav este că nici astăzi reprezentanţii Guvernului nu sunt în stare să ofere populaţiei şi Parlamentului date certe pe baza cărora au propus aceste măsuri”, a afirmat senatorul social-democrat, conform news.ro.

Cazanciuc acuză, de asemenea, faptul că, atunci când proiectul a fost trimis la Parlament, nu au fost prezentate şi date legate de gradul de infectare a populaţiei, el susţinând că ”populaţia ar reacţiona mult mai bine dacă ar şti cum stau lucrurile”.

Şeful Senatului a mai spus că una dintre preocupările din Comisia juridică a Senatului a fost ca starea de alertă ”să nu fie folosită în continuare pentru diverse forme de abuzuri”.

”Sunt câteva modificări efectuate astăzi în comisiile de specialitate, în Comisia juridică. Starea de alertă poate fi prelungită pentru motive temeinice prin Hotărâre de Guvern, la propunerea ministrului de Interne. Starea de alertă poate fi propusă a nivelul întregii ţări, se supune la vot Parlamentului în trei zile, sau poate fi aplicată în plan local. Una dintre preocupările majore din Comisia Juridică de astăzi a fost ca acest proiect de act normativ să nu fie folosit în continuare pentru diverse forme de abuzuri şi au fost dispoziţii referitoare la situaţia din sănătate, din administraţie, la diverse proceduri de angajare a unor persoane fără concurs, sub masca unor situaţii speciale”, a mai declarat Cazanciuc.

EL a acuzat că proiectul dădea puteri angajatorului să dispună unilateral eliberarea din funcţii a unor angajaţi, sau angajatorul putea dispune unilateral munca de la domiciliu fără ca angajatul să se poată opune, aşa cum prevede legea telemuncii.

Acesta a mai catalogat drept ”formă de sfidare la adresa nevoilor românilor” decizia PNL de a nu vota acest proiect. El a spus că proiectul privind starea de alertă este un ”copy-paste” după proiectul privind starea de urgenţă şi susţine că este ”inadmisibil” să se ceară Parlamentului să îl dezbată în doar 48 de ore.
Senatorul PSD a mai spus că dezbaterile din Comisia juridică au durat aproape cinci ore.

”Cred că am înlăturat orice formă de abuz care să fie permisă de un act normativ. Formulări ambigue (...) au fost restricţionate. Asta a încercat din păcate Guvernul PNL să vină cu un proiect de act normativ nu cu gândul de a arăta românilor ce conduită să urmeze ci de a crea breşe pentru răfuieli politice, la nivelul administraţiei locale, la nivelul spitalelor”, a mai spus Cazanciuc.

PNL: Actul normativ a fost "decapitat"

Senatoarea PNL Iuliana Scântei susţine că actul normativ a fost "decapitat", proiectul, în forma Senatului, fiind "prost redactat, neconstituţional şi nu asigură o protecţie eficientă a cetăţenilor români în faţa pandemiei".

"Nu mai conţine niciuna dintre măsurile care sunt necesare a fi adoptate pe durata stării de alertă începând din 15 mai, românii nu mai pot fi protejaţi, aţi anulat pur şi simplu faptele care formau conţinutul unor contravenţii pentru a putea sancţiona pe cei care încalcă această lege şi, ceea ce este cel mai grav, nu aţi făcut decât să faceţi imposibilă declararea din 15 mai a stării de alertă, pentru că aţi mutat competenţa de la Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, într-o procedură absolut greoaie, care nu permite un răspuns în faţa cazului de forţă majoră în care ne aflăm, către Guvernul României, să adopte prin hotărâre de Guvern, ca, mai apoi, în cinci zile să ajungem să încuviinţăm în Parlament, după modelul stării de urgenţă", a spus Scântei.

În opinia sa, "din păcate, românii trebuie să ştie că din 15 mai, în forma aceasta a legii, nu vor putea să beneficieze de protecţia pe care au avut-o pe durata stării de urgenţă".

Liderul grupului USR, Radu Mihail, a susţinut că "într-un timp record" senatorii USR au trebuit să propună amendamente la acest proiect pentru "o variantă acceptabilă", dar multe nu au fost acceptate de PSD.

"Din nou pare că se încearcă utilizarea complexului de criză pentru a facilita intrarea factorului politic în administraţie. (...) PSD vrea să dea iluzia că este păpuşarul, este 'tătucul' care le rezolvă pe toate", a spus Radu Mihail.

Senatorul UDMR Ceske Attila consideră că "proiectul legislativ trebuia să ajungă cu cel puţin patru-cinci zile înainte".

"Proiectul Guvernului ridică şi alte probleme majore despre care noi credem că trebuie vorbit deschis. Această încercare de centralizare a deciziilor, această posibilitate existentă în continuare în proiectul Guvernului de demitere sau chiar şi suspendare a unor conducători de unităţi sanitare din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale a putut fi într-un fel acceptată în cadrul stării de urgenţă (...) - au fost câteva abuzuri legate de demiteri şi schimbări şi numiri - nu şi în starea de alertă. Nu credem că acest lucru mai trebuie acceptat", a subliniat senatorul UDMR.

Cseke Attila a menţionat că alte amendamente ale UDMR adoptate instituie obligaţia Ministerului Educaţiei să asigure elevilor şi personalului didactic şi nedidactic la susţinerea examenelor naţionale, de capacitate şi bacalaureat, mijloacele de protecţie necesare şi prevăd ca unul dintre părinţi să poată sta acasă până la finalul lunii iunie.

Ce se întâmplă cu amenzile în starea de alertă

În baza acestui proiect de lege s-a schimbat regimul contravenţiilor astfel încât acesta este asimilat şi pus în acord cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001. 

Articol recomandat de sport.ro

Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale