AP: Marturii de groaza din gulagul comunist Jilava. Care erau metodele de tortura ale tortionarilor

Este vorba despre gardienii care au provocat mari suferinte detinutilor politici de la Jilava si care ar putea fi pusi sub urmarire penala. Conform Associated Press, numele a 35 de fosti gardieni, acum cu varste de peste 80 de ani, au fost predate politiei, pentru declansarea unor posibile urmariri penale de catre institutia guvernamentala care se ocupa cu investigarea crimelor din perioada comunista.

Dupa zeci de ani de negare, au iesit la iveala detalii despre comportamentul crud al acestor paznici. Fostul detinut Emilian Mihailescu, acum arhitect, a povestit cum detinutii se imbolnaveau din cauza frigului, a foamei sau din cauza lipsei de medicamente. El spune ca nu poate uita nici acum teroarea pe care a simtit-o acum multi ani.

Unul dintre fostii paznici, Ion Ficior, era numit “bestia umana” pentru ca batea prizonierii cu bastonul de lemn. Un alt fost detinut, Ion Baurceanu, povesteste cum era lovit cu bestialitate cu un baston de cauciuc, folosit de politie. "Am intrebat cum e cu Constitutia, iar el a raspuns, cu bastonul de cauciuc in mana, aratand spre Vest: 'Constitutia este pentru cei din Anglia si Statele Unite. Pentru tine bastonul este Constitutia", a spus Baurceanu printre lacrimi, conform Associated Press.

Dintre cei 617.000 de detinuti politici romani, 120.000 au murit in gulaguri, printre ei aflandu-se politicieni, preoti, tarani, scriitori, diplomati sau chiar si copii de 11 ani. Cei care sunt inca in viata - aproximativ 2.800 - spera acum ca Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc sa inceapa investigarea acuzatiilor impotriva celor 35 de gardieni de pe lista, precum si alte crime din perioada comunista.

Citește și

Congresul SUA acuza Romania ca refuza restituirea bunurilor bisericesti confiscate de comunisti

"Cei care au produs atata teroare si suferinta trebuie sa plateasca. Chiar daca sunt la 80 sau 90 de ani, nu vor fi absolviti de vina”, a declarat Andrei Muraru, presedinte al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului.

La fel ca si alte tari, Romania a scapat de puterea comunista in timpul revolutiei din 1989, insa - dupa executarea lui Nicolae si Elena Ceausescu - foarte putini dintre fostii lideri ai PCR au fost pedepsiti pentru crimele comise.

IICCMER cere inceperea urmaririi penale a fostului comandant al penitenciarului Ramnicu Sarat

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER) a solicitat, marti, Parchetului de pe langa Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti inceperea urmarii penale a fostului comandant al inchisorii Ramnicu Sarat, Alexandru Visinescu, pentru omor deosebit de grav.

"IICCMER a solicitat Parchetului inceperea urmaririi penale impotriva fostului comandant al inchisorii Ramnicu Sarat, pentru omor deosebit de grav - pentru ca a comis acte de barbarie, pentru ca nu poate fugi de responsabilitate si pentru ca una dintre obligatile fundamentale ale unui stat european democratic este de a-si ocroti cetatenii sub autoritatea legii", a declarat, marti, presedintele executiv al IICCMER, Andrei Muraru.

Muraru a explicat ca faptele savirsite de Visinescu sunt de o gravitate deosebita.

"Practic, toti detinutii politici inchisi in timpul regimului comunist la Ramnicu Sarat au fost torturati fizic si psihic ca urmare a deciziilor luate de comandantul penitenciarului. Toate dovezile noastre, fie ca este vorba despre marturiile fostilor detinuti politici, de amanuntele oferite de catre fostii subalterni sau de documentele din arhive, arata ca Alexandru Visinescu este responsabil din punct de vedere penal pentru decesele inregistrate la Ramnicu Sarat in timpul mandatului sau", a mai spus presedintele executiv al IICCMER.

Astfel, in urma investigatiilor desfasurate in ultimele luni de catre reprezentantii institutului, au fost identificate mai multe probe ce indica faptul ca, in perioada in care lt.-col. (r.) Alexandru Visinescu (88 de ani, in prezent) a indeplinit functia de comandant al penitenciarului Ramnicu Sarat, respectiv 1956-1963, detinutii politici au fost supusi unui regim de detentie extrem de dur.

"Regimul de detentie poate fi calificat drept unul de exterminare, prin raportare la conditiile inumane de detentie, care au dus in final la decesul unor detinuti politici aflati in executarea pedepselor privative de libertate in aceasta inchisoare", a precizat presedintele IICCMER, care a explicat ca, simultan cu denuntul penal, institutul a transmis Parchetului probele referitoare la activitatea lui Visinescu, probe care constau in cateva sute de documente de arhiva si marturii.

Potrivit presedintelui excutiv al IICCMER, regimul de exterminare pus in aplicare de lt.-col. (r.) Visinescu este caracterizat prin lipsa hranei, lipsa medicamentelor si a ingrijirilor medicale, pedepsele aplicate pentru abateri de la regulament si, nu in ultimul rand, prin decesele survenite.

"Conditiile de viata din penitenciarul Ramnicu Sarat au creat premisele aparitiei unor afectiuni deosebit de grave, rezultate in cateva cazuri cu decesul detinutilor, proband natura abuziva si tratamentul neglijent aplicat de comandantul inchisorii, lt. col. Alexandru Visinescu. Aspectul de ferocitate reiese din relatarile supravietuitorilor despre regimul de teroare condus de Visinescu. Cele descrise in legatura cu izolarea completa a detinutilor, precum si in legatura cu bataile pe care le primeau detinutii in mod frecvent si fara un motiv anume, subliniaza inca o data cruzimea cu care detinutii politici erau torturati fizic si psihic", a mai aratat Andrei Muraru, precizand ca regimul impus nu oferea sub nici o forma conditiile minime de supravietuire pe termen lung, aducand astfel grava atingere dreptului la viata ca drept fundamental al omului.

In calitate de comandant de penitenciar, potrivit Regulamentului de functionare a Directiei Generale a Penitenciarelor (DGP), Alexandru Visinescu, era direct responsabil de "viata detinutilor", iar ansamblul conditiilor de detentie era organizat "sau cel putin tolerat" de catre acesta, Visinescu fiind singura persoana in masura sa ia decizii in ceea ce priveste conditiile de detentie, arata IICCMER.

Reprezentantii institutului au mai aratat ca intre anii 1956 si 1963, la Ramnicu Sarat s-au inregistrat cinci cazuri de deces posibil de documentat (Ion Mihalache, Gheorghe Dobre, Gheorghe Placinteanu, Victor Radulescu Pogoneanu, Mihail Romniceanu), cauzate de: colaps cardio-vascular, insuficienta circulatorie cerebrala, hemoragie cerebrala sau afectiuni ale aparatului digestiv - ileus paralitic ireversibil - asa cum rezulta din procesele verbale de constatare a decesului, in documente fiind consemnate semnele vizibile ale malnutritiei.

De asemenea, IICCMER a depus la Parchet plangerile detinutilor legate de tratamentele primite, asa cum sunt consemnate de referatele supraveghetorilor (plangeri pentru care au primit zile de izolare), ca marturii ce contrazic documentele legate de vizitele medicale.

Inainte de a fi numit in functia de comandant al penitenciarului Ramnicu Sarat, Alexandru Visinescu a detinut pozitii in sistemul penitenciar, activand in unitatile carcerale Mislea si Jilava, la inceputul anilor '50.

Visinescu a lucrat in cadrul grupei operative a inchisorii in perioada decembrie 1954 - aprilie 1956. Decizia autoritatilor de a dezafecta penitenciarul Ramnicu Sarat l-a propulsat pe fostul comandant in functia de inspector in cadrul aparatului central al Directiei Generale a Penitenciarelor. Ulterior, intre 1965 si 1976 a detinut functii de conducere in cadrul inchisorilor Ploiesti si Ilfov si a predat la scoala de subofiteri de penitenciare.

Potrivit cadrului legal de functionare, institutul este abilitat sa efectueze investigatii stiintifice cu privire la crimele, abuzurile si incalcarile drepturilor omului pe intreaga durata a regimului comunist si sa sesizeze organele in drept.

Potrivit IICCMER, Alexandru Visinescu este primul dintr-o lista cu 35 de angajati ai Directiei Generale a Penitenciarelor (DGP) care au exercitat functii in perioada 1950-1964. Persoanele investigate au varste cuprinse intre 81 si 99 de ani si locuiesc in Romania. Proiectul prin care sunt deconspirate faptele acestora este realizat de IICCMER in parteneriat cu Gandul.

Presedintele executiv al IICCMER a precizat ca in perioada urmatoare va fi prezentat cel de-al doilea caz investigat, respectiv cel al unei persoane care ar fi vinovata de moartea a peste 40 de detinuti, in citeva luni, alti 40 de supravietuitori fiind identificati.

Articol recomandat de sport.ro

O bătaie de joc românească: tatăl lui David Popovici le-a povestit francezilor cum politicul voia să profite de băiatul lui