Mariana, mama care a socat o tara intreaga, face copii ca sa cumpere alcool. Femeia a nascut a 11-a oara, pentru alocatii

La fel, mostenirea: genele transmisibile de la parinti pot influenta viitorul unui consumator, o arata studiile ultimilor 20 de ani.

Pentru multe alte cazuri e de vina cutuma satului romanesc.

Sunt inca multi aceia care-si adorm bebelusii cu tarie sau care dau copiilor alcool, ca, deh, au poftit. Iar convingeri precum acelea ca berea ajuta la lactatie ori ca vinul rosu "face sange" sunt indestructibile in mediul rural.

Imagini tulburatoare, surprinse in toamna lui 2014, au revoltat opinia publica. Imediat dupa difuzarea lor, la Stirile ProTV, cei de la Protectia Copilului din Vaslui, impreuna cu un executor judecatoresc si cativa politisti, au reusit sa scoata opt copii din casa groazei.

Citește și

"Sunt Liviu si sunt alcoolic!". Preotul care si-a pierdut parohia si familia si a trecut pe langa moarte, din cauza bauturii

Un român s-a însurat cu o prințesă din Africa și a devenit Sultan. Soția lui a venit în România pentru a-l susține în cariera politică

Au dat peste un tablou dezolant. In curtea plina de namol - hainute aruncate. Inauntru, intr-o camera in care aerul era irespirabil, se inghesuiau cei mici. Erau plini de purici....Mama a fost greu de tinut in frau.

Cei opti minori mai au doi frati, majori insa. Asa ca, in cazul lor, autoritatile au avut mainile legate. Si asa, unul plecase la munca in straintate ... Cei mici, in schimb, au ajuns in asistenta maternala. Abia dupa cateva luni de supraveghere si lucru intens cu ei a iesit la iveala un adevar trist...

Ionel Armeanu Stefanica, director DGASPC Vaslui: "In urma consumului de alcool e clar ca acesti copii au un retard, datorat consumului de alcool, dar pe langa retardul datorat faptului ca mama a consumat in timpul sarcinii este si retardul datorat lipsei educatiei.

Unul din ei e cu handicap grav, altii au handicap usor dar la cei cu handicap usor se poate recupera. Nu au fost stimulati de mici, s-a vorbit putin cu ei, parintii fiind mai tot timpul in stare de ebrietate."

Cei care s-au ocupat de caz au inteles ca aveau de-a face cu oameni fara suflet, care au facut copii pe banda rulanta, doar ca sa incaseze cat mai multe alocatii si ajutoare de la stat.

Ionel Armeanu Stefanica, director DGASPC Vaslui: "Ei s-au bucurat foarte mult pentru ca pe copilul cu handicap grav era o indemnizatie si de la ceilati copii erau alocatiile si in felul asta au avut tot timpul o anumita suma de bani care nu au folosit-o pentru a beneficia copiii de o ingrijire corespunzatoare."

Mai exact, vorbim despre 616 lei, o suma importanta pentru cineva fara surse de venit.

Mona Bujor, primar comuna Solesti: "Noi, prin aceste ajutoare sociale si alocatii la familii cu multi copii, noi favorizam niste infractori."

Intrebarea este: de ce au reactionat autoritatile doar dupa ce s-a mediatizat acest caz? Unde erau asistentii sociali in tot acest timp, in care femeia a adus pe lume zece copii ?

Raspunsurile vin firesc. Nu a vizitat-o nimeni. Nu i-a pasat nimanui. Nu exista oameni pregatiti pentru astfel de situatii.

Prof. univ. dr. Doru Buzducea, presedinte al Asistentilor Sociali: 
"La nivel rural, pe aceste posturi sunt angajate persoane cu atributii care provin de la nivel local, dar cu alte studii: juristi, geografie, geodezie, profesii respectabile de altfel, dar locul respectiv ar trebui detinut de un asistent social care este pregatit, format, care are competente in acest domeniu - al prevenirii instalarii anumitor patologii sociale la nivel local."

Gabriela Coman, presedinte Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului si Adoptie: "Presupui ca asistentii astia sociali sunt si ei niste profesionisti cand se duc pe teren. Carora si lor le creste salariu acum cu 20%, deci nu va mai exista aceasta scuza pe care am tot auzit-o, cand aia nu mergea, aia nu puteau, aia nu voiau."

Din pacate, datele arata ca nu e asa: doar 30 la suta dintre comunitatile locale au servicii publice de asistenta sociala, cu oameni bine pregatiti. In toate celelalte cazuri, angajarile, pe astfel de posturi, le face primarul ... Dupa bunul sau plac.

Prof. univ. dr. Doru Buzducea, presedinte al Asistentilor Sociali: "Este si nepotism, sunt mai multe motive acum. Nepotismul este principala cauza din pacate."

Asadar, pana cand nu se va schimba legea asistentului social, prin care doar cei cu studii in domeniu pot ocupa un asemenea post, sunt sanse sa ne lovim de alte asemenea cazuri.

De ce persista o asemenea situatie, mai ales la tara?

"Cred ca e mai degraba vorba de prostie, n-as merge pana intr-acolo incat sa ma gandesc ca e un interes. Lipsa de instructie, de cultura, educatie."

Am incercat sa vedem cum a evoluat cazul Marianei. In noiembrie anul trecut - la doi ani dupa episodul care a deschis aceasta poveste, asadar - am mers, alaturi de un asistent social, sa vedem cum se descurca mama copiilor fara ajutorul de stat.

Mai ales ca si-a pierdut si dreptul la un venit minim garantat, refuzand sa munceasca in folosul comunitatii. Am gasit-o insarcinata DIN NOU si la fel de agresiva...

Mona Bujos, primar: "Mi-a spus: Ai uitat ca ti-am zis ca tu daca o sa-mi iei copiii eu o sa fac altii?"

Intre timp a nascut al 11-lea copil, dar de alcool tot nu s-a lasat. Cei de la Protectia Copilului spun ca pana si la intalnirile cu cei mici a venit bauta.

Ionel Armeanu, DGASPC Vaslui: "Au refuzat sa vina la intalnire pentru ca parintii lor miroaseau a alcool, deci ei constientizeaza ca parintii nu le-au facut o educatie cum trebuie si nu mai vor sa se intalneasca cu parintii."

Mama nu cedeaza usor insa. A pierdut un proces cu primaria, dar nu renunta la ideea de a-si recupera sursele de venit: proprii copii....

Intre timp, a nascut pentru a 11-a oara si este monitorizata de autoritati. Traieste in aceleasi conditii mizerabile, intr-o casa ce sta sa cada peste ea si peste bebelusul de trei luni...

Gabriela Coman, presedinte Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului si Adoptie: "Eu nu prea imi explic. Atata vreme cat ai constatat ca situatia era atat de grava incat i-ai luat pe toti cei opt, imi e greu sa presupun ca intr-un timp atat de scurt situatia s-a schimbat in bine in familia respectiva si copilul ultimul care s-a nascut poate trai in aceasta familie. Sau daca chiar s-ar fi schimbat si ar fi putut trai, inseamna ca cei opt ar fi trebuit sa se intoarca acasa, ceea ce nu s-a petrecut. Deci este clar ca asta este un caz mai mult decat vizibil. Un caz la risc pentru copilul respectiv."

Situatia a ramas neschimbata, pentru ca asistentii sociali de la primarie si protectia copilului nu si-au facut treaba.

Nu e de mirare ca Mariana isi vede de calea ei si continua sa se razboiasca cu toata lumea. Este convinsa ca statul i-a stricat copiii.

Ce face statul cu copiii ? Iata, spre exemplu, mediul in care se recupereaza cel mai mic dintre fiii sai, cel pe care aproape l-a strivit in 2014. Asistenta maternala ne-a rugat sa nu divulgam locul in care am filmat, tocmai pentru ca a fost amenintata, in repetate randuri, de mama naturala....

Insa, din pacate, dezinteresul statului roman, lipsa de proceduri ferme, de necontestat, face ca astfel de initiative sa devina corvoada pentru cei care se incumeta SA INCERCE sa adopte un copil.

In Vaslui, spre exemplu, peste 200 de minori ajung anual in sistemul de protectie. De cele mai multe ori, din cauza abuzurilor parintilor alcoolici.

Gabriela Coman, presedinte Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului si Adoptie: "Exista uneori si o lentoare a interventiei specialistilor din teritoriu in a declara adoptabilitatea pentru un copil mai repede, astfel incat sa-i oferi mai repede sansele de a avea o familie. Daca din motive imputabile parintilor timp de sase luni nu s-a facut niciun pas pentru o reintegrare poate fi declarat adoptabil. Instanta poate trece peste consimtamantul parintelui si poate declara copilul adoptabil."

Asa ceva NU s-a intamplat insa si in cazul Marianei. Nici dupa ce a dat nastere celui de-al 11-lea copil. Si nici dupa ce autoritatile au fost constiente ca aduce pe lume prunci, doar ca sa incaseze alocatiile.

Tolerand la nesfarsit astfel de cazuri, ne batem joc de asistenta sociala din Romania. Statul nu da doi bani pe profesionistii cu diploma, in timp ce europenii se bat pentru ei.

Doru Buzducea: "Un asistent social debutant in Anglia castiga undeva la 3000 de lire, plus pachet de masina, alte beneficii in functie de fiecare angajator. Sunt mult mai bine organizati ca noi si dau asistenta speciala asistentilor sociali. In perioada crizei, spre exemplu, ei au angajat asistenti sociali. Noi romanii am dat afara asistenti sociali ca sa vedeti viziunea si diferenta."

Avem, asadar, un pachet de legi decent, pentru protectia copilului. Dar nu il aplicam. Din intregul sir de responsabili, privind viitorul minorilor scosi din familii nefunctionale, prea putini isi asuma decizii ferme.

Copiii cresc, ajung majori, dezorientati, cu parinti doar pe hartie. Si exista riscul ca tinerii, crescuti astfel, sa urmeze modelul celor care le-au dat nastere. Iar explicatii sunt destule. Pe de o parte, pentru ca genele alcoolismului sunt foarte puternice.

Pe de alta parte, si pentru ca Romania rurala ramane locul unde consumul de alcool nu e privit ca un pericol. O astfel de mentalitate distruge destine.

Iar Raul poate povesti cel mai bine acest lucru. L-am intalnit pe Raul la intrunirea Alcoolicilor Anonimi, din Cluj. El coordoneaza centrul. Pentru ceilalti, este ilustrarea lui "se poate". Dovada ca, sala este arhiplina. Ochi si urechi, la vorbitor.

Peste tot, insa, fete triste si brazdate de cicatrici - urme ale unor conflicte cauzate de bautura. Priviri care se agata de o vorba buna, ca de ultima speranta. Si maini tremurande, impreunate ba a rugaciune, ba a disperare ...Toti cauta indrumarea lui Raul. Doar un alcoolic poate sa ii inteleaga. Rand pe rand, spun ce au pe suflet, fara sa fie intrerupti. Apoi, e timpul pentru sfaturi...

"Mie mi s-a pus diagnosticul incurabil, ca o sa mor in curand si ca nu am nicio sansa. Medicii mi-au spus ca nu am nicio sansa si atuci cine ma poate salva pe mine? Numai D-zeu . „Doamne, eu mi-am dus viata la ruina. Eu imi dau demisia din functia de director al vietii mele si te pun pe tine. Te pun pe tine in centrul fiintei mele". In momentul in care m-am predat lui D-zeu am incetat lupta exact ca si pe front. Ai ridicat mainile te-ai predat si s-a terminat nu mai lupti."

Puterea propriului exemplu - pe asta mizeaza Raul cand le povesteste suferinzilor prin ce a trecut. S-a nascut intr-o zona viticola, pe Valea Ampoiului, poarta spre Tara Motilor. Toti cei din casa beau. Pe cand avea doar cateva luni, parintii au gasit modalitatea prin care bebelusul ... sa nu-i deranjeze. Va suna cunoscut?

Raul Giurea: "Imi punea ( la opt luni ) ceai de tei cu Muscat Ottonel, ca sa nu aiba probleme cu mine si atunci dormeam toata ziua eram linistit, dormeam. A intrebat odata un specialist cand e considerat alcoolic si mi-a spus de la primul consum. Asta inseamna ca eu sunt alcoolic de la opt luni."

Nici cand a inceput sa mearga in picioare atitudinea familiei nu s-a schimbat.

Raul Giura: "Imi spunea bunica ca trebuia sa ma duc pe ascuns sa beau o cana cu apa. Imi spunea „nu bea apa ca-ti face rau". Zicea „uite acolo vinul, ia vin". Era vin mai slab pentru noi ca si copii, dar vin se bea."

Fara sa stie ca geneticienii au cautat explicatii pentru alcoolism zeci de ani - si...in cele din urma le-au si gasit - Raul ne-a marturisit crezul sau.

"Am mostenit pasiunea pentru bautura si dependenta" - zice el. Iar faptul ca starea lui s-a deteriorat mai repede decat a rudelor, spre exemplu, intareste ideea...genelor transmisibile.

Viorica Radoi, medic genetica medicala: "Nu exista o singura gena a alcoolismului, insa implicatiile genetice in consumul de alcool sunt foarte importante. Alcoolismul, daca putem sa-l numim asa, este o trasatura complexa care are in componenta atat factori genetici cat si factori de mediu."

Raul Giura: "Eu sunt a treia generatie de barbati care mor din cauza consumului de alcool. Bunicu a murit de ciroza din cauza alcoolului, tata a murit."

"Multe dintre aceste gene sunt deja cunoscute au fost descoperite, sunt informatii despre ele. Din pacate nu se cunoaste cu precizie rolul fiecareia si procentul de contributie in dependenta de alcool. In plus fata de dependenta de alcool factorii genetici pot contribui si la aparitia complicatiilor urmate consumului de alcool si anume anumite boli care pot aparea: ciroza, insuficienta hepatica, insuficienta cardiaca. Toate acestea sunt codificate genetic."

Asadar, negru pe alb: Alcoolismul este o boala. La fel ca obezitatea, diabetul sau cancerul ... Boala, nu moft pentru care ar trebui sa existe o strategie, un program national.

Dar cine sa se ocupe, daca nu Ministerul Sanatatii ?

In prezent nu exista o strategie specifica, care sa se adreseze numai reducerii efectelor consumului daunator de alcool asupra sanatatii. DESI romanii mor pe capete din aceasta cauza. - recunoaste Ministerul Sanatatii.

Bine macar ca suntem constienti, de acest lucru ... Dar cui foloseste???

La nici 14 ani, Raul avea deja la activ un episod de coma alcoolica. Si-a dat seama ca e pe un drum gresit si a incercat sa-si spele pacatele prin sport.

Raul: "La 17 ani eram deja in divizia A, faceam rugby, la 17 ani eram deja in Nationala si asta m-a ferit cumva de o degradare rapida."

A avut insa ghinion sa se accidenteze de tanar si sa fie obligat sa renunte. La 24 de ani, s-a casatorit si a devenit rapid tatal a doua fete. Profesional ii mergea, teoretic, bine. Facea contrabanda cu spirtoase - de altfel, lumea il stia drept "regele alcoolului din Romania". Si bea din ce in ce mai mult...

Raul Giura: "Cred ca am fost chiar primul restaurant din Cluj. In trei ani am inchis o ora. Lucram non stop, dupa aceea am facut o distilerie si bineinteles ca cererea era enorma si am inceput sa aduc din afara alcool. Aduceam din Germania. Prin gropile de gunoi, aveau gunoiul procesat si faceau alcool si il aduceam si il transformam in coniac, vodca. Vindeam deja a cincea sarja pe care ei inca nu apucau sa o faca, era o afacere extraordinara."

Reporter: Si ati castigat multi bani?

Raul: In primul an, in '90, deja aveam un milion de dolari. Am inceput sa fiu urmarit pentru traficul de alcool, scria in ziar mafia alcoolului Giura era numele meu."

Era multimilionar, insa... viata i se ducea de rapa.

"Am pierdut prietenii, sotia a divortat si acuma urma sa fac puscarie pentru tot ce am facut."

Ca sa scape de puscarie, Raul a platit bani grei. Toata averea, mai precis. Singur, falit, descumpanit, a cedat. A vrut sa o termine cu viata...

"Mie mi s-a pus intr-o zi de doua ori diagnosticul de deces. M-au trimis la morga si eu mi-am revenit la morga. Eram dezbracat in pielea goala pe o masa de inox, aveam trasate liniile de autopsie, aveam legat de degetul mare „mort la ora cutare" si acolo mi-am revenit."

Reporter: Si ce ati simtit?

Raul: Coboram intr-o intunecime, ca simteam asa o groaza, stiam ca ma duc in Iad, dar nu stiu de ce nici in ziua de azi D-zeu a ales sa imi dea o alta sansa. Mi-am vazut toata viata mea cu lux de amanunte si ce e interesant este ca am vazut-o din ambele perspective, am simtit toata durerea pe care am pricinuit-o.

Reporter: Care v-a durut cel mai tare?

Raul: Relatia cu familia m-a durut, actele de violenta. Aveam un dosar asa gros cu acte de violenta. Dupa ce mi-am vazut toata viata la urma m-am gandit ce gunoi de om am fost.

Nici macar acest episod socant din viata sa nu l-a oprit. A continuat sa bea fara oprire ...

"Incercasem tot: psihologi, psihiatrii, internari, manastiri, vraci, ceaiuri, vrajitoare toate minunile le-am incercat, dar nimic nu m-a ajutat."

La un moment dat, Raul a intalnit-o pe Carmen - actuala sa sotie - care a incercat imediat sa-l ajute. Ca sa-l tina departe de bautura, femeia l-a convins sa se mute la tara ... O schimbare deloc inspirata.

"Toti vecinii aia erau betivi. Din lac am ajuns in put, ha ha."

"Eu am avut vointa, am fost sportiv de performanta, am fost bun la scoala. Nu a fost problema de vointa, dar in fata alcoolului eram complet descoperit."

Carmen Bria: "Bea continuu. Continuu insemnand non stop 24 din 24. Cand trecea de trei zile de baut continuu, eu in general nu dormeam, ca avea cosmaruri, se trezea, urla, ca si cum l-ar musca ceva. Visa sobolani care il musca, rupe din el si ii dadeam de mancare fara sa stie. Il alimentam cu lingurita, ca pe copii, il spalam. Ca si cum ai avea un copil, un copil de o suta si de kilograme."

Ajuns la capatul puterilor, Raul a mai testat o data propria vointa.

A jurat cu mana pe Biblie ca va sta departe de alcool ... un an. In ziua in care s-a implinit sorocul, s-a dus direct la carciuma, zice el, sa vada daca s-a lecuit.

"Mi-am luat o bere, am zis mai merge o bere si am baut 60 de beri si un litru de vodca de parca stomacul meu era Sahara. Pana am ajuns o epava, nu mancam cate doua saptamani ..."

TAcasa, scenariul dupa care curgeau zilele devenise neverosimil. Tintuit la pat, Raul folosea un ... fluier ca sa ceara de baut. Spre disperarea nevestei, tovarasii de pahar ii indeplineau dorintele si il aprovizionau cu te miri ce.

Intr-o zi, in urma cu 16 ani, Carmen a adus acasa un preot. El i-a povestit lui Raul despre Alcoolicii Anonimi din Cluj, iar barbatul a tras de el ... sa mearga pana acolo.

Viata i s-a schimbat complet. Din clipa in care a trecut pragul casei in care se intalneau toti cei cu probleme, nu a mai baut un strop... A gasit adapost in credinta, in Dumnezeu. Si puterea de a-i ajuta pe altii.

Raul merge acum prin inchisori si in zonele rau famate ale Clujului, ca sa le vorbeasca oamenilor despre patima betiei.

Lucreaza chiar si cu alcoolicii adunati de pe strada. Cu cei carora le spunem "boschetari". Uneori, ii aduce la el acasa. Carmen le da haine curate si le pune pe masa o farfurie cu hrana calda. Iar Raul le vorbeste calm...

De cele mai multe ori, se intalnesc intr-un sediu din orasul Cluj-Napoca.

Insa marea lui dorinta este sa termine Centrul pentru Reabilitarea Dependentilor de Alcool, pe care a inceput sa-l construiasca la tara, cu ajutorul unei biserici din America. O echipa de misionari trage tare ca sa termine finisajele interioare. Au venit aici pe banii lor, pentru ca, spre deosebire de noi, americanii inteleg foarte bine ce inseamna boala alcoolismului.

Romania trebuie sa fie "acasa" si pentru dependentii de alcool.

Iar astfel de centre, precum cel pe care il construieste Raul, impreuna cu prietenii sai americani, dau rezultate, peste tot in lume. Chiar daca pare o picatura intr-un ocean, cu doar 12 locuri de internare, Raul arata ca se poate. Si da un exemplu statului roman. Da o idee autoritatilor, indiferente si insensibile, intr-un moment, in care aproape 3 milioane de romani par sa fie depasiti de viciul care le ruineaza viata, Oameni disperati cu probleme pe care ii stigmatizam ... dar nu ii ajutam

Noul centru al lui Raul va putea gazdui cel mult 12 persoane, pentru inceput. Visul lui este sa-l extinda la 100.

In Romania insa...sunt aproape 3 milioane de alcoolici, iar statul, prin Ministerul Sanatatii, nu face deocamdata nimic pentru acest flagel.

Articol recomandat de sport.ro

Cea mai frumoasă jurnalistă din Kosovo a rămas impresionată de un tricolor: "Este magic"