Mai multe asociații se luptă pentru includerea geoparcului „Oltenia de sub Munte" în patrimoniul mondial Unesco
După ce Ansamblul Brâncuși de la Târgu Jiu și Frontierele Imperiului Roman - Dacia au intrat în patrimoniul mondial Unesco, mai multe asociații se luptă pentru includerea altor zone din țară.
Recunoașterea Unesco le-ar ajuta să se dezvolte și să atragă mai mulți turiști. Însă unii reprezentanți ai autorităților locale se opun demersului.
După includerea celor două obiective noi în patrimoniului mondial UNESCO, România are acum 9 situri culturale pe această listă prestigioasă, şi două naturale.
Situri culturale înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO:
1 Biserici din Moldova
2 Mănăstirea Horezu
3 Sate cu biserici fortificate din Transilvania
4 Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei
5 Centrul Istoric din Sighişoara
6 Biserici de lemn din Maramureş
7 Ansamblul monumental "Calea Eroilor" Constantin Brâncuși
8 Frontierele Imperiului Roman – Dacia
Situri naturale înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO:
• Delta Dunării
• Păduri seculare și virgine de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei).
Odată intrat în patrimoniul mondial, legea obliga autorităţile să protejeze obiectivul şi să îl păstreze intact pentru generațiile viitoare. În plus, responsabilii pot accesa mai uşor fonduri pentru restaurare, așa cum s-a întâmplat cu bisericile fortificate din Transilvania.
Caroline Fernolend, preşedinte asociația Eminescu Trust: ”Ne ajută şi cadrul legal în care putem să mergem la autorităţi care poate nu înţeleg cât de mult valorează aceasta recunoaştere pentru a nu distruge acest patirmonoiu. La Viscri comunitatea a înţeles că e un mod de a trăi mai bine, dacă păstrăm şi punem în valoare acest sit Unesco. Bisericile fortificate au atras după aceasta recunoastee foarte mulţi vizitatori”.
De asemenea, UNESCO a inclus în patrimoniul mondial și 213 geoparcuri. Două sunt la noi Geoparcul Țara Hațegului şi Ținutul Buzăului.
Iar voluntarii împreună cu localnicii încearcă să treacă pe această listă și „Oltenia de sub Munte". Este un aşa numit geoparc din Vâlcea, care se întinde pe o suprafață de 635 km2 şi cuprinde 41 de sate. Însă, după ani de muncă, autorităţile locale se opun acestui proiect.
Florin Stoican, Președintele Asociațiiei Kogayon: ”Poate dezvolta serviciile şi produsele locale în sensul de a le pune pe nişte pieţe unde să vină oameni care să aibă încredere în această eticheta şi să viziteze teritoriul. Avem 150 de part locali care ne susţin şi până la urma trb să convingem autorităţile că nu vrem decât să promovăm zona , într un mod mult mai profesionist şi să o dezvoltăm bazându-ne pe ce are mai valoros adică patrimoniul natural şi cultural local”.
În celelalte două cazuri, Țara Hațegului şi Ținutul Buzăului, după ce au căpătat numele de geoparc mondial Unesco, zonele s-au dezvoltat atât de mult încât şi-au triplat numărul de vizitatori.
