Magistrații fac un pas înapoi în prima zi de protest. La ce compromis sunt dispuși să ajungă
Doar urgențele mai au parte de justiţie în România. Miercuri a început greva magistraţilor, cu anchete suspendate și procese amânate. Surprinzător însă, în prima zi de protest, judecătorii și procurorii fac un pas înapoi.
Deși spun că iminentele schimbări ale statutului lor afectează independența justiției, judecătorii și procurorii acceptă totuși ca pensia de serviciu să nu fie mai mare decât îndemnizația din timpul activității, iar vârsta de pensionare să crească în timp.
Așa cum au hotărât în adunările lor generale, magistrații au amânat fără discuție judecata proceselor care nu intrau în categoria celor urgente, iar următoarele termene de judecată au fost fixate în toamnă, după terminarea vacanței judecătorești.
Andrei Lazăr, avocat: ”La începutul ședinței, completul de judecată a anunțat împrejurarea că se vor judeca doar cauzele urgente, cauzele în care inculpații sunt arestați sau sub alte măsuri preventive”.
Unii dintre magistrați au amânat inclusiv pronunțarea sentințelor sau a deciziilor.
Reporter: Ați fi vrut să vă judecați azi?
Alina Lefter, Avocat: ”Cauza era o cauză urgentă, o procedură de achiziție publică, dar asta este. Ea ar fi trebuit să fie soluționată cu celeritate”.
Mulți reclamanți sau pârâți au aflat despre protestul magistraților abia în sala de judecată.
Judecătorii și procurorii spun că vor protesta pe termen nelimitat din pricina iminentei modificări a statutului lor: Pensiile de serviciu le vor fi micșorate, iar vârsta de pensionare va fi majorată de la 50 de ani, la 60, etapizat. În principiu sunt de acord cu modificările, dar se tem că noua lege va aduce multe dezavantaje.
Statul plătește 5000 de pensii pentru foștii magistrați, iar valoarea lor, susțin surse oficiale, pleacă de la 20 de mii de lei și ajunge în unele cazuri, la 50 de mii de lei lunar. Pensia medie a unui fost judecător sau procuror este de 30 de mii de lei. Iar retragerea din activitate se poate face după o vechime de minimum 25 de ani.
Daniel Grădinaru, președintele CSM: ”Instanțele și parchetele nu au intrat în acest protest pentru cuantum, pentru că într-adevăr cuantumul, datorită unor modificări neinspirate zic eu în 2017, de către puterea de atunci, au ajuns să depășească cuantumul salariului în plată, ceea ce a produs destul de multe anomalii. Sigur că modalitatea aceasta etapizată de calcul peste câțiva ani ar putea să ducă la o scădere a pensiei efective. Este o discuție dar asta va produce efecte peste mulți ani. Nu este de actualitate”.
Parlamentul ar putea adopta noua lege în două săptămâni. Iar magistrații ar urma să primească o pensie egală cu 80 la sută din media îndemnizațiilor brute lunare din ultimul an de activitate. Condiția de bază va fi însă ca pensia de serviciu să nu fie mai mare decât media veniturilor nete încasate de magistrat.
Sunt schimbări pe care unii magistrați nu le-au mai așteptat. De la începutul anului s-au pensionat peste 200, iar alții aproape 60 așteaptă decizia CSM.