Lovitură pentru Guvern. OUG privind amenzile date în starea de urgenţă este neconstituțională

Atenţie, neconstituţionale sunt doar acele amenzi cu valoarea cuprinsă între 2.000 şi 20.000 de lei, care s-au dat de la 1 aprilie până acum, prin ordonanţa de urgenţă a guvernului.

Cele date de la instituirea stării de urgenţă, de pe 16 martie până pe 1 aprilie, cu valoarea cuprinsă între 100 şi 5.000 de lei, rămân valabile.

Amenzile plătite deja nu mai pot fi contestate. Pentru anularea amenzilor neplătite şi primite după data de 1 Aprilie, trebuie deschis proces în instanţă. Asta după publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial. Amenzile pot fi contestate în instanţă într-un termen de maximum 15 zile de la ridicarea stării de urgenţă, adică, cel mai probabil, până pe 30 mai.

Statul a dat, până acum, 310.000 de amenzi în valoare totală de 120 de milioane de euro. Deci, media este de 2.000 de lei per amendă. Poliţia poate da în continuare amenzi, până pe 15 mai, dar numai cu sume cuprinse între 100 şi 5.000 de lei.

Citește și

Florin Cîțu: O direcţie foarte bună pentru banii din amenzi e către Sănătate

CCR a admis sesizarea Avocatului Poporului

CCR a admis sesizarea Avocatului Poporului asupra Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului prin care se reglementează cuantumul amenzilor pe perioada stării de urgenţă.

Comunicatul CCR poate fi găsit la finalul articolului

"În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.36/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru adoptarea unor măsuri pe timpul stării de urgență instituite prin Decretul nr.195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României sunt constituţionale în raport de criticile formulate. Curtea nu a putut reține critica de neconstituționalitate referitoare la lipsa solicitării avizului Consiliului Economic și Social în procedura de adoptare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.36/2020 deoarece acest act normativ a fost emis cu respectarea prevederilor art.I pct.5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34/2020, text prin care, pe perioada existenței stării de stării de asediu sau a stării de urgenţă, se instituie o derogare de la regimul juridic al transparenței decizionale și al dialogului social, iar acest text se bucura, la momentul adoptării actului normativ criticat, de prezumția de constituționalitate", se arată într-un comunicat.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Avocatului Poporului.

Ce a cerut Avocatul Poporului

Avocatul Poporului a formulat excepţie de neconstituţionalitate cu referire la două articole din OUG 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, precum şi cu privire la prevederi din OUG 34/2020, care modifică OUG 1/1999.

În opinia Avocatului Poporului, prevederile art. 14 lit. c indice 1) - f) din OUG 1/1999 sunt neconstituţionale, întrucât permit preşedintelui României să legifereze în domenii pentru care Legea fundamentală cere intervenţia legiuitorului primar sau a celui delegat prin modificarea unor legi organice şi prin restrângerea efectivă a exerciţiului drepturilor omului.

Reprezentanta Ministerului Public a arătat, miercuri, în faţa judecătorilor constituţionali că este vorba de competenţe "legate" ale preşedintelui şi ale Parlamentului - preşedintele a decretat instituirea stării de urgenţă şi a solicitat aprobarea Parlamentului, care a încuviinţat măsura şi apoi prelungirea ei.

Avocatul Poporului a mai apreciat în sesizare că art. 28 din OUG 1/1999, cu modificările şi completările ulterioare, este formulat într-un mod atât de general, încât normele legale sunt lipsite total de previzibilitate şi claritate, ceea ce determină imposibilitatea destinatarului legii, şi anume persoana care ar încălca prevederile art. 9 din OUG 1/1999, de a-şi stabili conduita de urmat, în lipsa unei descrieri riguroase a unei fapte contravenţionale.

"Prevederile aticolului 9 şi ale aticolului 28 din OUG 1/1999, pe lângă această obligaţie mult prea generală de a respecta anumite norme, stabilesc şi sancţiuni contravenţionale fără a oferi minime criterii în aplicarea acestora, în mod diferenţiat. În acest context, sunt create premisele unei interpretări subiective şi discreţionare de către agenţii constatatori a normelor legale, (...) în lipsa unor repere obiective de apreciere şi a unei fapte individualizate. Or, această manieră generală de legiferare aduce atingere unor principii constituţionale, printre care principiul legalităţii, care presupune existenţa unor norme de drept precise şi previzibile în aplicarea lor", a explicat reprezentanta Avocatului Poporului, Ileana Frimu, în cadrul şedinţei publice a CCR.

Pe de altă parte, a spus Frimu, lipsa definirii conţinutului constitutiv şi juridic al faptelor ce constituie contravenţii, în afara unor criterii obiective, va pune contravenientul în situaţia să-şi demonstreze nevinovăţia prin faptul că nu a săvârşit fapta respectivă, care nu este descrisă în mod concret în niciun act normativ.

Reprezentanta Ministerului Public a susţinut că reglementarea acestor contravenţii trebuie analizată "prin filtrul situaţiei de excepţie", şi anume starea de urgenţă.

Vela: Valoare totală a amenzilor este de 570 milioane lei

Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a afirmat, sâmbătă seara, că sumele de bani încasate din amenzile aplicate pe perioada stării de urgenţă vor folosiţi în sistemul medical.

Potrivit acestuia, de la începutul stării de urgenţă au fost aplicate în România 290.000 de sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 570 de milioane de lei.

De asemenea, Vela a declarat, luni, că este "un lucru evident" că se fac abuzuri de către poliţişti în cazul verificărilor cetăţenilor cu privire la libera circulaţie şi i-a sfătuit pe cei care se simt nedreptăţiţi să se adreseze organelor de control sau să conteste în instanţă amenzile.

Articol recomandat de sport.ro

Răsturnare de situație! Mircea Lucescu s-a întors de la Zurich și anunță: "Conducerea UEFA a înțeles ce au făcut kosovarii"