Legăturile dubioase dintre gropile de gunoi din Capitală și mafia deșeurilor din Italia
Doar 10 la sută din gunoiul produs în Capitală este reciclat sau reutilizat. Restul merge la groapă. Așa funcționează o afacere din care se îmbogățesc personaje cu conexiuni în Italia: antreprenori români sau funcționari lipsiți de integritate.
Știrile PRO TV vă prezintă campania „Războiul gunoaielor”, iar primul episod vorbește despre depozitele cu probleme ale Bucureștiului. Reporterii Cosmin Savu și Ioan Bucșă au fost la Roma, Napoli și Sicilia și au descoperit un sistem financiar controversat adus pe meleagurile noastre.
Peste un milion de tone de gunoi sunt produse anual în Capitală, o problema care se agravează în fiecare zi.
Criza din Sectorul 1 este doar vârful icebergului pentru că problemele sunt peste tot în oraș: colectarea selectivă este la pământ, nu există soluții eficiente pentru sortare și tratare. Și 90 la sută din gunoiul Bucureștiului ajunge la groapă.
„Istoricul tuturor companiilor care au activat în domeniul depozitării este tumultuos. Foarte complicat”, a spus Tanczos Barna, ministrul Mediului.
Bucureștiul are trei depozite de gunoi în proximitate. Groapa istorică Ochiul Boului din Glina a fost închisă în 2018. Locul este administrat de Eco Rec, o companie la care astăzi acționar majoritar este Victor Douglas Dombrovschi. Un om de afaceri cu cetățenie australiană acuzat de conexiuni cu mafia siciliană Cosa Nostra, condamnat la Roma la 4 ani și jumătate pentru tentativă de spălare de bani. Sentința nu este definitivă.
Depozitul din Chiajna-Rudeni a fost închis în iunie anul acesta și este administrat de Iridex, companie fondată de Corneliu Pascu, fost senator al partidului Conservator și apropiat al lui Dan Voiculescu.
„Nicio instalație de eliminare a deșeurilor din București nu funcționează legal. Nu funcționează legal! Că să funcționezi legal trebuie să câștigi o licitație publică, cu o autoritate locală și să ai licență de operare. Niciuna din aceste cerințe nu sunt îndeplinite de instalațiile de eliminare din București”, a declarat Corneliu Pascu, om de afaceri.
Singurul depozit activ este cel din Vidra este administrat de Eco Sud, cu mari probleme de legalitate.
Unul dintre investitorii de aici a fost în anii 2000 Manlio Cerroni, un controversat om de afaceri italian care a controlat ani de zile situația deșeurilor din Roma și care a fost acuzat în mai multe dosare de asociere cu mafia, spălare de bani și infracțiuni ecologice.
Contractele Primăriei sunt cu mari semne de întrebare.
Reporter: În contractele cu companiile care administrau aceste depozite, există prevăzut că Primăria Municipiului București să monitorizeze.
Primarul Capitalei, Nicușor Dan: Da!
Reporter: A existat de-a lungul timpului vreun angajat al primăriei care să monitorizeze?
Nicușor Dan: Nu am cunoștință să fi existat!
Reporter: Astăzi există?
Nicușor Dan: Nu am cunoștință să existe.
O problemă de sistem cauzată în timp de decidenții politici, oameni de afaceri și jucători economici lipsiți de scrupule cu legături în crimă organizată din Italia.
De Italia nu ne leagă doar trecutul, istoria, limba, ci și prezentul. Pentru că atunci când vorbim despre gunoi, vorbim despre corupție. Iar atunci când vorbim despre managementul deșeurilor în București, toate drumurile duc la Roma.
Atât investitorii de la groapă Glina, cât și cei de la Vidra au avut legături de afaceri în Italia. De-a lungul timpului au curs acuzațiile de asociere cu mafia siciliană, Cosa Nostra sau cu cea napoletană, Camorra. Criza gunoiului este subiectul agendei publice din Roma de ani de zile.
Adrian Niță este stabilit în Roma de mai bine de 15 ani
„Acum e curat și nu au mai strâns gunoiul de 10 zile. E vara, e cald, miroase. E foarte greu pentru sănătatea noastră, mai ales dimineață nu putem deschide ferestrele”, spune acesta.
„De mai bine de 5 ani, pe aproape toate străzile orașului, inclusiv în centrul istoric al orașului, avem acest spectacol deoarece compania Romei care colectează deșeurile nu are locuri unde să elimine deșeurile, nu le colectează poentru că nu știe unde să le mai ducă. Este duhoare, veți găși șoareci, pescăruși. Ordinul medicilor din Roma a semnalat o alarmă igienico-sanitară.Timp de 30 de ani gunoiul din Roma a fost dus la groapă de la Malagrotta, cea mai mare din Europa. Care trebuia închisă în 2006, dar a lucrat cu o prelungire până în 2014, deci cu mult mai mult timp decât era programată să se închidă. Dar nimeni nu s-a uitat în viitor”, a declarat Frederico Rocca, fost consilier al Romei.
Proprietarul depozitului de gunoi Malagrotta a avut conexiuni în România. De fapt, încă are niște acțiuni într-o companie care a investit în groapa de gunoi de la Vidra. Afacerile italiene se regăsesc pin gropile de gunoi ale Bucureștiului pentru că au încercat în nenumărate rânduri să facă investiții acolo după modelul din Roma.
„Europa ne-a cerut să închidem Malagrotta pentru că era o mare problemă și încălcam legislația, am închis-o și acum suntem într-o mare problemă, suntem în infringement pentru că nu putem gestiona deșeurile”, a mai spus Frederico Rocca.
Jurnalistul Nello Trochia a investigat timp de ani de zile afacerile cu deșeuri din peninsula.
„Îti spun doar o cifră referitoare la gunoaiele din Roma, pentru că se repetă și în România. Vezi că sistemele de gestionare a deșeurilor sunt identice, când se bazează pe existența unei gropi de gunoi. Acum 20 de ani, Roma avea o firmă de salubrizare de stat. Acea firmă avea trei instalații de tratament. Azi, are două. Deci, în 20 de ani, n-a mai construit nicio instalație. Are cu una în minus! Deci sunt dependenți de investitorii privați. Dar nu numai de Manlio Cerroni care au contract cu municipalitatea, încasând bani, făcând profit, descoperi o miriadă de firme private, firme care, de ani buni, câstigă 180-200 de milioane de euro pe an, ca să preia gunoaiele pe care Roma nu reușește să le gestioneze. În cinci ani, asta înseamnă un miliard de euro. Numai în Roma. Acum înțelegi de ce nu se va sfârsi niciodată?”, spune Nello Trochia, jurnalist.
La fel ca la Roma, la București autoritățile par neputincioase, iar soluțiile sunt doar pe hârtie și într-un orizont îndepărtat de timp.
„Problema asta sistemică este generate de faptul că nu există infrastructură pentru colectare separată, partea de sortare nu este controlată de sectoare și de municipalitate că partea care rămâne în final să fie cât mai mică și 3 suntem sub monopolul unei singure gropi. Ăsta este scenariul perfect pentru un dezastru perfect”, a declarat Alin Stoica, fostul prefect al Bucureștiului.
Etichete: bucuresti, groapa de gunoi, roma,
Dată publicare:
