Klaus Iohannis a promis 2% din PIB pentru Armata, din 2017. Presedintele va declansa discutiile cu partidele politice

In acest sens, presedintele a spus ca va declansa consultari cu partidele pentru incheierea unui acord politic. Este vorba despre un acord politic cu scopul asigurarii in 2017 a unui prag minimal de 2% din PIB, pentru Aparare. ”Una dintre prioritatile mandatului meu, in perioada urmatoare este gasirea de solutii pentru cresterea bugetului Apararii. Voi declansa consultari cu toate partidele parlamentare, pentru incheierea unui acord politic, cu scopul asigurarii, in anul 2017 a unui prag minimal de 2% din PIB, pentru Aparare”, a anuntat Klaus Iohannis.

Iohannis a mentionat ca, impreuna cu ceilalti factori de decizie ai statului cat si cu partenerii straini, va face tot posibiliul pentru gasirea solutiilor realiste de alocare a resurselor bugetare pentru a permite finantarea sistemului militar. ”Nu voi accepta ca in viitor, Guvernul indiferent cine il conduce, sa nu respecte finantarea asumata pentru armata”, a mai spus presedintele.

El a anuntat ca propune tuturor factorilor politici sa isi asume acest obiect. ”Mai mult, propun tuturor factorilor politici, atat de la guvernare cat si de la Opozitie, sa isi asume clar mentinerea acestui minim obiectiv pentru cel putin zece ani, astfel incat sa asiguram predictibilitatea cheltuielilor, mai ales in ceea ce priveste pregatirea si programele de inzestrare”, a spus seful statului.

Ponta: Ideea unei finantari adecvate pentru aparare este corecta, securitatea nu este pe gratis

Ideea asigurarii unei finantari adecvate pentru aparare, evocata de catre presedintele Klaus Iohannis, este extrem de corecta, fiind obligatia tuturor factorilor decidenti sa inteleaga ca securitatea nu este realizata pe gratis, a afirmat premierul Victor Ponta. "Ma bucur ca si presedintele Iohannis face din aceasta o prioritate absoluta", a spus Ponta, prezent la ceremonia de predare-primire a functiei de sef al Statului Major General, alaturi de presedintele Klaus Iohannis.

El a prezentat si un grafic din care rezulta ca sumele alocate apararii au fost diminuate de fostul guvern in intervalul 2009-2011 si a precizat ca spera in continuare ca oficialii Comisiei Europene sa permita Romaniei sa acorde armatei inca 0,3% din PIB, echivalent a 500 milioane euro, suplimentar alocarii bugetare.

In luna decembrie, Guvernul si Comisia Europeana nu au ajuns la un acord privind suplimentarea anul viitor a cheltuielilor de aparare cu 0,3% din PIB, deoarece oficialul CE a motivat ca nu are mandat pentru o decizie care trebuie luata doar de catre Consiliul European. Ponta a precizat atunci ca a avut deja o discutie cu presedintele Traian Basescu, pentru ca Romania sa solicite in urmatorul Consiliu European, din decembrie, aprobarea pentru aceste cheltuieli suplimentare destinate armatei, cu o majorare corespunzatoare a deficitului bugetar, si a aratat ca, daca avizul nu va putea fi obtinut la aceasta reuniune, atunci va discuta si cu viitorul presedinte, Klaus Iohannis.

Ponta isi aminteste, langa Iohannis, cum participa cu Basescu la actiuni MApN: Atmosfera era mai rece

Premierul Victor Ponta si-a inceput discursul la ceremonia de predare-primire a functiei de sef al SMG amintindu-si de presedintele Basescu si de faptul ca atmosfera a fost "rece" cand a participat cu acesta la bilantul MApN, remarcand ca acum, in prezenta lui Iohannis, lucrurile sunt "mult mai calduroase". "Ultima data cand ne-am vazut aici cu reprezentantii tuturor armelor era o atmosfera mult mai rece din toate punctele de vedere. Ma bucur ca, azi, lucrurile sunt mult mai calduroase", a spus Ponta, prezent alaturi de presedintele Klaus Iohannis la sediul Ministerului Apararii, pentru ceremonia de predare-primire a functiei de sef al Statului Major General.

In luna martie a anului trecut, premierul Victor Ponta si presedintele Traian Basescu au participat la bilantul activitatii pe anul precedent a Ministerului Apararii Nationale.

Presedintele Klaus Iohannis a semnat, in 29 decembrie, decretul de numire a general-locotenentului cu trei stele Nicolae-Ionel Ciuca in functia de sef al Statului Major, incepand cu data de 1 ianuarie 2015, acesta detinand anterior functia de loctiitor al sefului Statului Major General. Generalul Ciuca il inlocuieste la sefia Statului Major General pe generalul Stefan Danila. Acesta a fost numit in functie la 1 ianuarie 2011. Generalul Danila a fost numit de premierul Victor Ponta in functia de consilier de stat in Cancelaria premierului, decizia in acest sens fiind semnata in 29 decembrie, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2015.

Ciuca a fost felicitat de premierul Victor Ponta, care i-a multumit generalului  pentru ca i-a fost "destul de aproape" in baza militara romaneasca de la Kandahar, in vara anului trecut. Vizita sa a fost intrerupta atunci de o alarma de raid aerian.

Statul Major General asigura, conform Legii nr. 346 din 21 iulie 2006 (art. 12), conducerea, organizarea, planificarea si operationalizarea fortelor, ridicarea graduala a capacitatii de lupta si mobilizarea armatei, conducerea operatiilor intrunite, antrenarea comandamentelor si trupelor, pregatirea de baza si de specialitate a personalului militar in activitate si in rezerva, managementul carierei individuale a personalului militar, planificarea armamentelor, standardizarea in domeniul militar, implementarea sistemului de comanda, control, comunicatii, computere, informatii, informatica, supraveghere, recunoastere, logistica si infrastructura, desfasurarea relatiilor militare internationale, asistenta religioasa in Ministerul Apararii Nationale si incheierea intelegerilor tehnice cu armatele altor state, promovarea valorilor specifice culturii militare si educatiei civice.

Conform aceleiasi legi, seful Statului Major General este militarul cu rangul de conducere cel mai inalt din armata. El este numit de Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului Apararii Nationale, cu avizul primului-ministru, pentru o perioada de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu pana la un an. In functia de sef al Statului Major General poate fi numit loctiitorul acestuia sau unul dintre sefii categoriilor de forte ale armatei.

La nivelul Statului Major General se constituie, conform legii, Comitetul Sefilor Statelor Majore (CSSM), care este o structura deliberativa avand rol consultativ. CSSM se intruneste pentru a lua in discutie probleme importante privind activitatea armatei, de regula in sedinte trimestriale sau ori de cate ori este cazul.

Seful Statului Major General este si presedinte al CSSM. La nivelul NATO si al Uniunii Europene, seful SMG este membru al Comitetului Militar al NATO (NATO-MC), respectiv, al Comitetului Militar al UE (EUMC).