Jumătate dintre elevi au fost victimele bullyingului. Școlile sunt obligate prin lege să-l combată, dar nu are cine
Violenţa fizică și verbală și umilirea colegilor la școală și în mediul online afectează tot mai mulți copii. Iar părinții și profesorii nu știu cum să acționeze în fața acestui fenomen numit „bullying".
Conform studiilor, aproape jumătate dintre elevii din România, cu vârste între 10 și 18 ani, au declarat că au fost victimele bullyingului, iar 27% au recunoscut că au fost agresori. Teoretic, în școli ar trebui să existe comisii care să combată fenomenul, dar, în practică, puțini știu cum să îl oprească.
Un studiu recent făcut de organizaţia „Salvaţi copiii” arată că 49% dintre elevi au fost victime ale bullying-ului. Cu alte cuvinte, au fost agresaţi fizic, verbal sau umiliți în mod constant de colegii de clasă, în timp ce 82% dintre școlari au fost martorii unei situații de genul acesta. Iar 27% au fost autori. Jessica ne povestește cum arata pauzele dintre ore în clasa ei.
Jessica: „Ni se iau lucruri de pe bancă, ni se vorbește urât, chiar se râde de noi pentru chestiile pe care nu le putem controla. Fiind băieți, toată lumea consideră că dacă se iau de o fată, o place. Dacă simți atracție faţă de persoana respectivă, nu dai în ea, nu îi furi lucruri, nu i le vandalizezi"
Elev: „Sunt și fetele, și băieții luați în vizor, nu numai fetele. Avem și băieți care sunt tachinați de alte fete și de băieți. Vine, dă în tine. Sunt ca la ei acasă, cu frații și surorile lor. Glumești un pic, da după trebuie să te oprești, nu e ok".
În pandemie a apărut și termenul de cyber-bullying - umilirea și harțuirea pe internet. Elevii s-au întors în bănci, dar incidentele au continuat. Deşi au fost organizate mai multe proiecte pilot, online sau față în faţă, cadrele didactice și directorii nu reușesc încă să stăpânească fenomenul."
Specialiștii spun că bullyingul apare atunci când copiii nu sunt ascultați, înțeleși și vor să fie superiori. Cei care provin din familii dezorganizate sunt mai predispuși să fie agresivi cu cei din jur.
Aura Stănculescu, Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională: „E bine că dacă evenimentul s-a întâmplat în școală, să lăsăm școala să gestioneze, să fie organizate întâlniri între familiile copiilor dacă lucrul este benefic, întâlniri între copii, după ce au fost abordați separat, în prezenţa unui adult care știe cum să acționeze. În principiu, să discutăm cu copiii şi să îşi exprime emoţiile.”
Nu răspundeți cu aceeași violență
Psihologii îi sfătuiesc pe copiii agresaţi să nu răspundă cu aceeaşi violență. Să anunţe la școală, instituţie care ar trebuie să gestioneze astfel de situaţii.
Doar ca în şcoli nu exista personal specializat să rezolve astfel de situaţii, cum ar fi un consilier cu pregătire în psihologie.
Robert Avram, președintele Consiliului Național al Elevilor: „Nu prea discutăm despre asta, decât atunci când nu putem evita elefantul din cameră. Și atunci când o facem, discutăm cu un limbaj de lemn, la o oră de dirigenție, printr-un videoclip vechi, destul de neprietenos pentru elevi. Avem ca persoane responsabile de combaterea bullyingului în şcoli aceleași persoane care se regăsesc în mai toate comisiile din şcoli, persoanele universal bune pentru toate problemele din școală, și nu ştiu ce să facă."
Din 2020, în România există şi lege antibullying unde sunt menţionate măsurile pe care ar trebui să le ia şcolile, însă fenomenul pare greu de oprit.
