Județul Argeș, un exemplu pentru măsurile anti-Covid. Poliția și jandarmii, scoși pe stradă
Chiar dacă nu sunt populare - măsurile dure, cum ar fi purtatul măştii, inclusiv pe stradă, şi intrarea în carantină a unor zone, dau rezultate.
Judeţul Argeş poate fi un exemplu. Acolo s-au impus restricţii severe încă din vară şi s-a reuşit ca numărul îmbolnăvirilor să scadă de la peste 100 într-o zi, la mai puţin de 20 astăzi. Pe de altă parte, acolo unde nu s-au respectat regulile, boala face ravagii. Este de pildă cazul judeţului Alba.
În Alba, infecţiile cu SARS-CoV-2 s-au înmulţit periculos în ultima perioadă. Judeţul a ajus la o rată a îmbolnăvirilor de 2,35 la mia de locuitori - cea mai mare din ţară, după Bucureşti.
Focare de boală au fost descoperite în fabrici de confecţii, la echipe de fotbal, în instituţii publice şi în centre de asistenţă socială. Cineva a dus acolo boala şi - pentru că nu s-au respectat normele sanitare de protecţie - virusul s-a răspândit.
De la câteva cazuri de îmbolnăvire pe zi, în iulie, acum, în Alba, s-a ajuns şi la peste 100 în 24 de ore.
Ultimul focar este într-un centru de reabilitare neuropsihiatrică. Peste o sută de pacienţi de acolo şi aproape 30 de angajaţi sunt infectaţi cu SARS-CoV-2. Acum se caută vinovaţii.
Deocamdată, centrul a intrat în carantină şi niciuna dintre personale infectate nu mai are voie să părăsească locul.
Răzvan Cherecheș este profesor de sănătate publică la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca. Vorbeşte despre o lipsă de responsabilitate a managerilor instituţiilor în care au apărut focare.
"Acolo unde atitudinea managementului este relaxată acolo apar focare. Unora dintre liderii unor instituţii nu le este evident că dacă nu obligă angajaţii să poarte masca şi să păstreze distanţa consecinţa va fi că instituţia va intra în carantină”, spune Răzvan Cherecheș.
Şi, într-adevăr, acolo unde atitudinea celor din conducere a fost responsabilă, s-a văzut.
În Argeş, s-a ajuns de la zile cu sute de cazuri de îmbolnăvire la unele în care sunt raportate mai puţin de zece. Cei responsabili au impus purtarea obligatorie a măştii, inclusiv pe stradă, încă de la sfârşitul lunii iulie. Târgurile au fost închise. La fel ştrandurile, în plină vară, iar programul tereselor nu a fost niciodată extins.
Ca să îi convingă pe oameni să poarte masca, autorităţile din Argeş au scos poliţia şi jandarmii în stradă. Controale s-au făcut şi în peste trei mii de firme. Într-un final, localncii au înţeles eficienta regulilor, chiar dacă iniţial nu au fost fericiţi de ele.
Octavian Jurma, cercetător: „Argeş e un exemplu foarte interesant pentru că la sfârşitul lunii iulie a avut o creştere abruptă în sensul că era identică cu Bucureştiul. În Argeş ne regăsim într-o situaţie incomparabil mai bună pentru că s-au luat nişte măsuri pe acolo: carantina locală, obligativitatea purtării măştilor în toate spaţiile publice, şi acum Argeş dintr-unul dintre cele mai periculoase judeţe din ţară a devenit unul din cele mai sigure judeţe din ţară. În Argeş e un exemplu foarte bun de măsuri luate la timp.”
În Argeş, măsurile luate la timp de autorităţi au redus şi presiunea pe sistemul sanitar. La un moment dat, secţiile de terapie intensivă erau jumătate goale, iar acum asigură asistență medicală pentru pacienţii din alte judeţe - care se confruntă cu o creştere a numărului de cazuri.
