Jens Stoltenberg: "Putin plănuiește și mai mult război", deci statele NATO trebuie să investească 2% din PIB în apărare

62306552
Agerpres

Vladimir Putin nu vrea să facă pace în viitorul apropiat, crede secretarul general NATO Jens Stoltenberg, așa că Alianța trebuie să continue cu înarmarea Ucrainei. Asta înseamnă că statele membre trebuie să aloce cel puțin 2% din PIB pentru apărare.

Occidentul trebuie să se pregătească pentru a furniza ajutor armat Kievului pentru mult timp de acum încolo, a declarat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, într-un interviu pentru The Guardian, relatează news.ro.

Putin este angajat într-un "război de uzură" în Ucraina şi de aceea Stoltenberg şi-ar dori ca membrii NATO să fie de acord, la următorul summit al alianţei, ce va avea loc în iulie, la Vilnius, să cheltuiască cel puţin 2% din PIB pentru apărare.

Raportul anual al NATO, publicat marţi, a recunoscut că doar şapte din cele 30 de state membre - SUA, Marea Britanie, Polonia, Grecia şi ţările baltice - au îndeplinit obiectivul actual de cheltuieli pentru apărare de 2% din PIB în 2022. Franţa, cu 1,89%, şi Germania, cu 1,49%, nu au reuşit să atingă acest obiectiv, deşi ambele s-au angajat să le crească.

La începutul acestei săptămâni, membrii UE au convenit să furnizeze Ucrainei un milion de cartuşe de muniţie, provizii suficiente pentru aproximativ şase luni.

La summitul nostru de la Vilnius, din iulie, mă aştept ca aliaţii să convină asupra unui nou angajament, mai ambiţios, de investiţii în apărare, cu un minim de 2% din PIB care să fie investit în apărarea noastră", a declarat Stoltenberg la momentul publicării raportului anual al NATO. Potrivit unor surse din NATO, ar fi de aşteptat ca toţi membrii să fie de acord cu acest prag minim de 2 la sută din PIB stabilit pentru cheltuielile militare.

"Putin plănuiește și mai mult război"

Luptele aprige, care se concentrează în prezent în jurul oraşului Bahmut, din estul Ucrainei, demonstrează că Rusia este dispusă „să trimită mii şi mii de soldaţi în plus, să facă multe victime pentru nişte câştiguri minime", a arătat şeful NATO. „Preşedintele Putin nu vizează pacea, el plănuieşte mai mult război", a continuat Stoltenberg, subliniind că Rusia îşi măreşte producţia industrială militară şi „se apropie de regimuri autoritare precum Iranul sau Coreea de Nord şi altele, pentru a încerca să obţină mai multe arme".

În prezent, războiul este atât de intens, încât utilizarea de către Ucraina a obuzelor de artilerie - între 4.000 şi 7.000 pe zi, faţă de 20.000 ale Rusiei - depăşeşte producţia occidentală actuală. „Rata actuală a consumării muniţiei este mai mare decât rata actuală de producţie", dar noile contracte încheiate ar putea face ca acest lucru să se schimbe, spune Jens Stoltenberg.

Descurajarea Chinei

La fel de important, mai spune şeful NATO, ar fi ca Beijingul să fie descurajat să furnizeze arme Rusiei, pentru că Moscova, la rândul ei, duce lipsă de muniţii-cheie. China, al cărei lider, Xi Jinping, a vizitat Moscova la începutul săptămânii, a fost informată de membrii NATO că vor exista „consecinţe" dacă va furniza ajutor militar Moscovei.

Un efort serios al Chinei de a acţiona ca mediator în conflict trebuie să fie însoţit de o încercare de „a înţelege perspectivele Ucrainei" şi de a se „angaja în dialog direct cu preşedintele Zelenski", a mai declarat şeful NATO. Dar, deşi a salutat orice iniţiativă de pace, el atrage atenţia că Beijingul nu a condamnat încă invazia rusă.

Stoltenberg consideră, pe de altă parte, că Occidentul a furnizat suficiente echipamente militare, inclusiv tancuri, vehicule de luptă şi artilerie cu rachete, „pentru a le permite ucrainenilor să recucerească teritorii şi să elibereze tot mai mult teren" confiscat de Rusia după invazia iniţială din februarie 2022. Scopul, a subliniat el, a fost "de a le permite ucrainenilor să lanseze o ofensivă şi să recucerească teritoriul", dar, a precizat el, NATO nu este parte în conflict, iar membrii alianţei au luat propriile decizii privind furnizarea de arme şi au lăsat calculele de pe câmpul de luptă în seama comandanţilor ucraineni.

Articol recomandat de sport.ro
Apartamentul unei jucătoare de tenis, spulberat de ruși. Obiectul rămas intact printre dărâmături
Apartamentul unei jucătoare de tenis, spulberat de ruși. Obiectul rămas intact printre dărâmături
Citește și...
Fenomenul consumului de droguri în licee ia amploare. Părinții neagă realitatea, iar directorii refuză să vorbească

Acțiunea „Droguri în licee" sau „Medusa", cum a fost numită de polițiștii de la combatarea crimei organizate, a continuat cu noi descinderi.

 

Sălile cu jocuri de noroc ar putea fi interzise în unele localități. Deputat: „Nu au ce căuta în mijlocul orașelor”

Sălile cu jocuri de noroc ar putea fi interzise în localitățile cu mai puțin de 5.000 de locuitori, iar în orașele mari nu ar mai trebui să existe la parterul blocurilor ori la o distanță mai mică de 300 de metri una de alta.

Tarifele RCA vor fi înghețate la nivelul de anul trecut. Proiectul a fost publicat. Cum se calculează tarifele

Tarifele RCA ar urma să fie înghețate pentru jumătate de an. Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de hotărâre de Guvern prin care firmele de asigurare sunt obligate să vândă polițe la prețurile pe care le-au avut în urmă cu un an.

Recomandări
Comuna fără niciun elev, unde statul construiește o școală și primarul vine la birou cu elicopterul. Miliarde pe sate fantomă

STATUL DEGEABA, partea I, ”România, te iubesc!” 2026. Numărul 37, al 19-lea an de emisie. Vă mulțumim că în acest timp ne-ați fost alături! Astăzi vorbim despre statul nostru sufocat de instituții și birocrație.

Rusia a lovit un tren ucrainean la scurt timp după ce Boris Johnson și oficiali europeni de rang înalt au părăsit gara

Personalităţi occidentale, printre care fostul prim-ministru britanic Boris Johnson şi fostul director al CIA David Petraeus, se aflau într-o gară din vestul Ucrainei „cu puţin timp” înainte ca Rusia să lovească un tren în zonă, duminică.

Ce componente are Planul de Înzestrare a Armatei pentru următorii 10 ani. Elementele luate în calcul la fiecare actualizare

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a analizat și aprobat, la 7 septembrie 2026, noul Plan de Înzestrare a Armatei României.