Jens Stoltenberg: "Putin plănuiește și mai mult război", deci statele NATO trebuie să investească 2% din PIB în apărare

Occidentul trebuie să se pregătească pentru a furniza ajutor armat Kievului pentru mult timp de acum încolo, a declarat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, într-un interviu pentru The Guardian, relatează news.ro.

Putin este angajat într-un "război de uzură" în Ucraina şi de aceea Stoltenberg şi-ar dori ca membrii NATO să fie de acord, la următorul summit al alianţei, ce va avea loc în iulie, la Vilnius, să cheltuiască cel puţin 2% din PIB pentru apărare.

Raportul anual al NATO, publicat marţi, a recunoscut că doar şapte din cele 30 de state membre - SUA, Marea Britanie, Polonia, Grecia şi ţările baltice - au îndeplinit obiectivul actual de cheltuieli pentru apărare de 2% din PIB în 2022. Franţa, cu 1,89%, şi Germania, cu 1,49%, nu au reuşit să atingă acest obiectiv, deşi ambele s-au angajat să le crească.

La începutul acestei săptămâni, membrii UE au convenit să furnizeze Ucrainei un milion de cartuşe de muniţie, provizii suficiente pentru aproximativ şase luni.

Citește și

„Dragă Vladimir Vladimirovici, vă cerem să rezolvați această situație”. Cum a ajuns Putin să fie implorat de soldații săi

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

„La summitul nostru de la Vilnius, din iulie, mă aştept ca aliaţii să convină asupra unui nou angajament, mai ambiţios, de investiţii în apărare, cu un minim de 2% din PIB care să fie investit în apărarea noastră", a declarat Stoltenberg la momentul publicării raportului anual al NATO. Potrivit unor surse din NATO, ar fi de aşteptat ca toţi membrii să fie de acord cu acest prag minim de 2 la sută din PIB stabilit pentru cheltuielile militare.

"Putin plănuiește și mai mult război"

Luptele aprige, care se concentrează în prezent în jurul oraşului Bahmut, din estul Ucrainei, demonstrează că Rusia este dispusă „să trimită mii şi mii de soldaţi în plus, să facă multe victime pentru nişte câştiguri minime", a arătat şeful NATO. „Preşedintele Putin nu vizează pacea, el plănuieşte mai mult război", a continuat Stoltenberg, subliniind că Rusia îşi măreşte producţia industrială militară şi „se apropie de regimuri autoritare precum Iranul sau Coreea de Nord şi altele, pentru a încerca să obţină mai multe arme".

În prezent, războiul este atât de intens, încât utilizarea de către Ucraina a obuzelor de artilerie - între 4.000 şi 7.000 pe zi, faţă de 20.000 ale Rusiei - depăşeşte producţia occidentală actuală. „Rata actuală a consumării muniţiei este mai mare decât rata actuală de producţie", dar noile contracte încheiate ar putea face ca acest lucru să se schimbe, spune Jens Stoltenberg.

Descurajarea Chinei

La fel de important, mai spune şeful NATO, ar fi ca Beijingul să fie descurajat să furnizeze arme Rusiei, pentru că Moscova, la rândul ei, duce lipsă de muniţii-cheie. China, al cărei lider, Xi Jinping, a vizitat Moscova la începutul săptămânii, a fost informată de membrii NATO că vor exista „consecinţe" dacă va furniza ajutor militar Moscovei.

Un efort serios al Chinei de a acţiona ca mediator în conflict trebuie să fie însoţit de o încercare de „a înţelege perspectivele Ucrainei" şi de a se „angaja în dialog direct cu preşedintele Zelenski", a mai declarat şeful NATO. Dar, deşi a salutat orice iniţiativă de pace, el atrage atenţia că Beijingul nu a condamnat încă invazia rusă.

Stoltenberg consideră, pe de altă parte, că Occidentul a furnizat suficiente echipamente militare, inclusiv tancuri, vehicule de luptă şi artilerie cu rachete, „pentru a le permite ucrainenilor să recucerească teritorii şi să elibereze tot mai mult teren" confiscat de Rusia după invazia iniţială din februarie 2022. Scopul, a subliniat el, a fost "de a le permite ucrainenilor să lanseze o ofensivă şi să recucerească teritoriul", dar, a precizat el, NATO nu este parte în conflict, iar membrii alianţei au luat propriile decizii privind furnizarea de arme şi au lăsat calculele de pe câmpul de luptă în seama comandanţilor ucraineni.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5