Istoric: Ucraina nu va putea recuceri Crimeea, dar ar putea intra în UE și NATO chiar și cu teritoriile ocupate de ruși
Ucraina nu are mijloacele necesare pentru a-i alunga pe ruși din Crimeea, dar ar putea fi acceptată în Uniunea Europeană și NATO, chiar dacă o parte din teritoriul său va rămâne într-un conflict „înghețat” cu Rusia.
Este opinia istoricului britanic Dennis Deletant, care amintește că și Moldova – care a fost invitată să adere la UE – are o problemă similară, o parte din teritoriul său aflându-se cu control rusesc încă din 1991.
Dennis Deletant, care este profesor de Studii Românești la University College din Londra, a fost invitatul lui Cristian Leonte la Interviurile Știrileprotv.ro.
Deletant este un bun cunoscător al realităților politico-economice din Europa de Est și mai ales din România, țară pe care a vizitat-o pentru prima oară în 1965.
“Urmează o înfrângere uriașă pentru ruși, care va produce o schimbare la vârful Kremlinului”
Istoricul britanic e de părere că războiul din țara vecină se va încheia cu un eșec al Rusiei, și că acest eșec va duce la o schimbare la vârf, la Kremlin.
Cristian Leonte: Spuneți că (războiul) se va termina cu un eșec al lui Putin. Ce înseamnă eșec? Vor fi alungați rușii de pe întreg teritoriul Ucrainei, așa cum era desenat el în 1991? (n.r. anul prăbușirii URSS și al proclamării independenței Ucrainei)
Dennis Deletant: “Da, eu cred că vor rămâni rușii în Crimeea, pentru că ucrainienii nu au mijloacele necesare, și nici nu cred că vor avea sprijin destul de puternic din partea lui NATO ca să ia Crimeea. Deci va rămâne la un fel de conflict, un război înghețat. Și atunci o să vedem care vor fi urmările în Rusia. O înfrângere uriașă pentru dl. Putin ar putea produce o schimbare acolo, la vârful Kremlinului”.
Cristian Leonte: Un război înghețat cu Rusia sună la fel de periculos ca orice altă amenințare serioasă. Cum ar putea Ucraina să-și vadă mai departe de obiectivele pe care le are - integrarea în NATO, în Uniunea Europeană,- dacă parte din teritoriul ei, așa cum e recunoscut de comunitatea internațională, e ocupat de o altă țară?
Dennis Deletant: “Da, dar să ne gândim la biata Republica Moldova, o parte din țară e ocupată efectiv de Rusia, în Transnistria. Și totuși, poate dezvolta această politică de apropiere cu NATO și cu Uniunea Europeană. Deci, cred că Ucraina poate să facă la fel. Și eu nu văd cum rușii pot să se împotrivească acestei orientări noi a Ucrainei, după ce se văd înfrânți în războiul cu Ucraina. Sigur că ucrainienii nu vor să renunțe la Crimeea, dar din punct de vedere strategic, eu nu văd cum pot evita această rezoluție”.
Cristian Leonte: Deci va exista o soluție politică la o aderare a Ucrainei la cele două organisme cu o parte din teritoriu ocupat?
Dennis Deletant: "Da, așa cred (...)"
Ideea “renunțării” la Crimeea este vehiculată adesea, în ultimele săptămâni, ca o posibilă soluție de compromis care ar duce la încetarea războiului. Chiar și un înalt oficial ucrainean a sugerat recent acest lucru, spunând că după ofensiva ucraineană de primăvară, Kievul ar putea fi dispus să negocieze cu Moscova situaţia peninsulei, ocupată de ruși încă din 2014.
Va fi Rusia o amenințare pentru România?
Pe de altă parte, istoricul britanic este de părere că România nu va avea de suferit dacă Rusia ar păstra Crimeea. „Nu văd de ce acest fapt trebuie să dăuneze, să deservească intereselor României”, a spus el.
Deletant a avertizat, însă, că Moscova are alte metode prin care încearcă să controleze bunul mers al României, cum ar fi încurajarea corupției.
Dennis Deletant: "Problema este nu una de mentalitate, este una de oportunism și corupție, pentru că rușii pompează bani în această zonă a Europei, și sunt oameni pregătiți să ia banii ăștia și să servească intereselor Rusiei."
Cine este Dennis Deletant
Dennis Deletant este un istoric britanic specializat în istoria României și a Europei de Est, și profesor emerit de Studii Românești la University College din Londra. Este căsătorit cu o româncă, iar din 2022 este și cetățean român.
În 1988, a fost declarat persona non grata de către autoritățile comuniste de la București, pentru criticile aduse regimului dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu.
De-a lungul carierei sale, a publicat numeroase lucrări despre istoria României și a Europei de Est, printre care “Ceaușescu și Securitatea”, precum și lucrări despre istoria României din timpul celui de-al Doilea Război Mondial și a regimului comunist.
Deletant a fost distins cu Ordinul Național "Serviciul Credincios" în grad de Cavaler, oferit de Președintele României, și a primit și alte distincții pentru contribuția sa la promovarea culturii și istoriei românești.
Cea mai recentă carte a sa, publicată de Humanitas, „În căutarea României. O aventură personală din '65 până azi”, este un volum de memorii. Autorul povestește, printre altele, despre piedicile descurajante pe care i le punea Securitatea lui Ceaușescu în timp ce studia limba și istoria României în anii ’60, despre cât de greu a fost în anii ’70 să obțină un pașaport cu viză de ieșire pentru proaspăta sa soție româncă, dar și despre dosarul de 1.500 de pagini pe care i l-a întocmit Securitatea.
Potrivit editurii Humanitas, volumul conturează, de asemenea, portretele unor personaje care au jucat diferite roluri în ultimii 30 de ani, în România.
