Israelul a pierdut 12 miliarde de dolari în doar 12 zile de război cu Iranul. Sute de mii de oameni cer despăgubiri

israel atac
IMAGO

Israelul a înregistrat pierderi directe estimate la 12 miliarde de dolari în urma războiului său de 12 zile împotriva Iranului, potrivit mass-media israeliene şi unor rapoarte economice oficiale făcute publice săptămâna aceasta.

Pentru a finanţa costurile războiului, Israelul va trebui să-şi majoreze deficitul bugetului naţional la aproximativ 6%, cu mult peste plafonul de 4,9% stabilit de Ministerul Finanţelor israelian, a relatat publicaţia L'Orient-Le Jour, potrivit Agerpres.

Costurile estimate cuprind cheltuielile militare, pagubele provocate de rachete, eforturile de reconstrucţie şi plata despăgubirilor pentru civili şi întreprinderi. Analiştii estimează că suma totală ar putea ajunge la 20 de miliarde de dolari odată ce daunele indirecte şi compensaţiile pentru civili vor fi calculate integral.

Peste 6 miliarde de dolari „absorbiţi”

Publicaţia israeliană Yedioth Ahronoth a relatat că Trezoreria a absorbit deja 22 de miliarde de shekeli (aproximativ 6,46 miliarde de dolari) în costuri legate de război.

Potrivit autorităţilor israeliene, Iranul a lansat peste 550 de rachete balistice, dar numai 31 au lovit zone populate.

Citește și
masini politie
Un bărbat de 42 de ani a fost ucis în stradă, la Galaţi. Suspectul, în vârstă de 70 de ani, a fost reținut de poliție

Cu toate acestea, 28 de persoane au fost ucise în atacurile iraniene. În Iran, campania israeliană de bombardamente a făcut sute de morţi, notează L'Orient-Le Jour, citând surse iraniene.

Ca urmare a pagubelor şi epuizării resurselor de apărare, armata israeliană a solicitat suplimentar 40 de miliarde de shekeli (circa 11,7 miliarde de dolari) pentru a se reaproviziona cu muniţie şi a-şi putea susţine forţele de rezervă.

Această solicitare urmează unor cereri anterioare de finanţare în valoare de 10 şi 30 de miliarde de shekeli, formulate de armată înainte ca Israelul să declanşeze campania de bombardamente din 13 iunie împotriva Iranului.

Teheranul a reacţionat la atacul israelian care a eliminat un număr mare de înalţi responsabili iranieni şi mai mulţi oameni de ştiinţă din domeniul nuclear.

Conform unor calcule, numai reabilitarea locuinţelor israeliene avariate s-ar cifra între 1 şi 1,5 miliarde de shekeli, adică între 294 şi 440 de milioane de dolari.

Costurile operaţiunilor militare, potrivit estimărilor, - inclusiv campaniile aeriene, logistica şi costul mobilizării unităţilor de rezervă - au fost evaluate la 10 miliarde de shekeli (2,9 miliarde de dolari).

Alte cinci miliarde de shekeli (aproximativ 1,5 miliarde de dolari) sunt legate de pagubele provocate de atacurile cu rachete iraniene asupra clădirilor şi infrastructurilor. Încă cinci miliarde de shekeli (1,5 miliarde de dolari) au fost alocate pentru despăgubirea rezidenţilor, proprietarilor de întreprinderi şi angajaţilor relocaţi.

Pagube mai mult decât duble decât cele din 7 octombrie 2023

O sursă a Yedioth Ahronoth a afirmat că rachetele iraniene au provocat aproape dublul pagubelor totale cauzate de atacul întreprins de gruparea islamistă palestiniană Hamas la 7 octombrie 2023 şi de luptele care au urmat.

Până în prezent, aproximativ 40.000 de cereri de despăgubiri au fost depuse de cetăţeni şi companii, iar şeful Departamentului autorităţii fiscale pentru plata prejudiciilor, Amir Dahan, afirmă că acest număr ar putea ajunge la 50.000 sau mai mult.

Instalaţii strategice precum Institutul de Ştiinţe Weizmann din Rehovot şi rafinăria de petrol Bazan din Haifa au fost afectate direct, provocând perturbări semnificative. O clădire a "Pentagonului israelian" a fost de asemenea lovită în cursul primului atac de represalii al Iranului. Kirya, aşa cum este numită, este situată în centrul oraşului Tel Aviv şi cuprinde un vast complex subteran.

Apel la SUA

În prima săptămână de război, Israelul a cheltuit aproximativ 5 miliarde de dolari, sau 725 de milioane de dolari pe zi, pentru operaţiuni ofensive şi pentru apărare, potrivit Financial Express.

Wall Street Journal a relatat că numai funcţionarea sistemelor de apărare antirachetă israeliene a costat între 10 şi 200 de milioane de dolari pe zi.

O sursă din Ministerul de Finanţe israelian a declarat pentru Yedioth Ahronoth că "Israelul ar putea solicita sprijin financiar suplimentar SUA, sub forma unui ajutor direct sau garanţii de împrumut" pentru satisfacerea nevoilor urgente şi redresare.

Costurile se extind şi la pierderile de piaţă. Aeroportul Ben Gurion - principala poartă de intrare internaţională în Israel - şi-a suspendat majoritatea zborurilor. În mod normal, acesta primeşte între 300 de zboruri şi 35.000 de pasageri pe zi. El Al, compania aeriană naţională a Israelului, şi-a suspendat operaţiunile şi a redirecţionat avioanele pentru a evita traiectoriile rachetelor iraniene, ceea ce a dus la pierderi de 6 milioane de dolari.

Bursa israeliană a diamantelor, care reprezintă aproximativ 8% din exporturile naţionale, a fost, de asemenea, afectată, ceea ce a provocat panică în rândul investitorilor şi o prăbuşire spectaculoasă a pieţei.

În pofida încetării focului instituite sub egida SUA, care a pus capăt conflictului marţi dimineaţă, consecinţele financiare şi sociale ale războiului rămân semnificative. "N-am mai văzut niciodată pagube de o asemenea amploare într-un timp atât de scurt. Implicaţiile pe termen lung pentru economia israeliană nu sunt încă cunoscute", potrivit unei declaraţii atribuite lui Amir Dahan.

Articol recomandat de sport.ro
Reacția uluitoare a rușilor, după ce Anastasia Potapova a ales cetățenia austriacă: ”Ce a câștigat ea pentru noi?”
Reacția uluitoare a rușilor, după ce Anastasia Potapova a ales cetățenia austriacă: ”Ce a câștigat ea pentru noi?”
Citește și...
Un bărbat de 42 de ani a fost ucis în stradă, la Galaţi. Suspectul, în vârstă de 70 de ani, a fost reținut de poliție
Un bărbat de 42 de ani a fost ucis în stradă, la Galaţi. Suspectul, în vârstă de 70 de ani, a fost reținut de poliție

Un bărbat de 42 de ani a fost înjunghiat mortal, în stradă, de un vârstnic de 70 de ani, într-un cartier din Galaţi, după o ceartă care a degenerat în agresiune fizică.

Ședință de Guvern. Măsuri privind fondurile din PNRR și va fi introdusă o nouă acciză
Ședință de Guvern. Măsuri privind fondurile din PNRR și va fi introdusă o nouă acciză

Guvernul are pe ordinea de zi a şedinţei de vineri aprobarea Strategiei naţionale privind inovarea în sectorul public 2026-2030, modificări ale Codului Fiscal în domeniul accizelor şi măsuri pentru implementarea PNRR.

Risc de explozie într-un sat din Bihor. Greșeala unei firme care a forat pentru apă. „A început să miroasă a gaz”
Risc de explozie într-un sat din Bihor. Greșeala unei firme care a forat pentru apă. „A început să miroasă a gaz”

A fost risc de explozie, ieri, într-un sat din județul Bihor. O pungă de gaze a fost lovită în timpul unor săpături pentru realizarea unei fântâni, iar apa a țâșnit împreună cu metanul.

Recomandări
Cine este favorit să îi ia locul Laurei Codruța Kovesi la șefia Parchetului European. Mandatul i se va încheia în 2026
Cine este favorit să îi ia locul Laurei Codruța Kovesi la șefia Parchetului European. Mandatul i se va încheia în 2026

Comisia pentru libertăţi civile a Parlamentului European a evaluat recent candidaţii preferaţi pentru postul de procuror-şef european, Andres Ritter obţinând cele mai multe voturi (46), informează un comunicat al PE.

Reforma pensiilor magistraților ar putea ajunge din nou la CCR. ÎCCJ decide astăzi dacă va sesiza Curtea
Reforma pensiilor magistraților ar putea ajunge din nou la CCR. ÎCCJ decide astăzi dacă va sesiza Curtea

Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se reunesc vineri pentru a decide cu privire la proiectul de lege care schimbă condiţiile de pensionare pentru magistraţi şi pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament.

Vladimir Putin nu s-ar putea mulțumi doar cu „Novorusia”. Bucata de pământ cu care ar lega „de minune” Rusia
Vladimir Putin nu s-ar putea mulțumi doar cu „Novorusia”. Bucata de pământ cu care ar lega „de minune” Rusia

„Există posibilitatea ca americanii să trădeze Ucraina”. Emmanuel Macron a formulat acest grav avertisment, într-o discuție cu Zelenski și cu alți lideri europeni, pentru a analiza strategii de protejare a Kievului.