Iohannis a găzduit summit-ul B9 la Cotroceni. Nouă state europene cer mai mulți soldați NATO la granițe

Reuniunea a fost coordonată de președintele României și de cel al Poloniei. Cele 9 state din flancul estic vor ca Rusia să fie definită de NATO drept o amenințare la adresa alianței.

Cu două săptămâni înainte ca la Madrid, în cadrul summitului NATO, să fie regândit sistemul prin care forțele alianței pot interveni în cazul unui eventual atac, 9 șefi de stat au adoptat, la București, o declarație comună.

Citește și

Şefii de stat şi de guverne ai Uniunii Europene se pregătesc să impună noi sancţiuni Rusiei

Klaus Iohannis: Trebuie să ne asigurăm că NATO este capabilă și pregătită să răpsundă în mod eficient amenințărilor cu care se confruntă. Este necesar ca alianța să fie capabilă să apere fiecare centimetru din teritoriul său. Rezultatul pe care îl urmărim este o prezență consolidată pe flancul estic, în special la Marea Neagră, cea mai expusă amenințărilor rusiei.

Președinții Letoniei, Lituaniei, Estoniei, Bulgariei, Ungariei, Cehiei, Slovaciei, sub coordonarea României și Poloniei, cer pe o singură voce întărirea flancului estic tocmai pentru a preîntâmpina o eventuală extindere a conflictului de pe teritoriul Ucrainei. Șeful statului, alături de președintele Poloniei, au subliniat importanța unei strategii unitare de apărare pentru toata regiunea dintre Marea Neagră și Marea Baltică.

Președintele Poloniei: Vrem ca numărul de soldați NATO, prezenți în statele de pe flancul estic, vrem ca acest număr să crească semnificativ. Prin acțiunile noastre, contribuim la o securitate mai mare în țările noastre. În declarația noastră, e un semnal de unitate.

De altfel, cu Suedia și Finlanda, țări care vor să devină membre NATO, și zona Mării Baltice ar putea fi asigurată. Președintele SUA, Joe Biden, a transmis un mesaj liderilor veniți la București, condamnând atacurile ”neprovocate și nejustificate” ale Rusiei în Ucraina și a dat garanții statelor membre NATO că forțele alianței vor reacționa în fața oricărui act de agresiune în regiune.

Deciziile finale privind noul concept strategic al alianței, care să definească Rusia drept o amenințare la adresa NATO, vor fi luate în cadrul summitului de la sfârșitul acestei luni, de la Madrid.

Sinteza declarațiilor

Președintele Klaus Iohannis:

- Trebuie să ne asigurăm că NATO este capabilă și pregătită să răspundă amenințărilor cu care ne confruntăm.

- Rezultatul pe care îl urmărim este o prezență NATO consolidată pe flancul estic.

- Regiunea Mării Negre are o importanță strategică.

- Un accent deosebit a fost pus pe nevoia de a sprijini în continuare Ucraina și poporul ucrainean.

- Am adoptat o declarație comună care reflectă poziția noastră.

Toate discuțiile de astăzi sunt pentru pregătirea unui summit mai important: summit-ul NATO de la sfârșitul acestei luni, care va avea loc la Madrid. Atunci va fi regândit tot acest sistem pe baza căruia funcționează NATO și toată alianța.

Mai exact, se va avea în vedere modalitatea prin care va putea interveni NATO în cazul unei eventuale înaintări a Rusiei, toate aceste discuții având legătură cu războiul din Ucraina.

Astăzi, la București sunt 9 șefi de stat care discută despre toată această situație: 6 dintre ei participă fizic, iar ceilalți prin videoconferință.

La finalul acestei zile vom avea parte și de o declarație comună, care va fi semnată de toți cei 9. Este vorba despre țări care sunt mai expuse în această regiune, mai ales țara noastră, care are deschidere la Marea Neagră.

Tot astăzi va fi pusă și problema aderării Finlandei și Suediei la NATO, două țări care au deschidere la Marea Baltică, o regiune foarte importantă în tot acest context al războiului din Ucraina.

Cele 9 țări care vor semna documentul și vor adopta o poziție comună împotriva Rusiei sunt: Estonia, Letonia, Lituania, Cehia, România, Polonia, Bulgaria și Ungaria.

Summit-ul B9 a fost convocat la București de președintele Klaus Iohannis, care coordonează evenimentul împreună cu președintele Poloniei.

Iohannis: Reuniunea - mai relevantă ca oricând

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat în cadrul sesiunii plenare a Summitului Formatului Bucureşti 9, că reuniunea este mai relevantă ca oricând în contextul războiului din Ucraina.

"Formatul Bucureşti 9 oferă o valoare adăugată clară în coagularea coeziunii mesajelor şi în asigurarea abordărilor coordonate ale tuturor celor nouă aliaţi de pe Flancul estic, dar şi la nivel transatlantic cu privire la securitatea Alianţei, ca un întreg. Această reuniune este mai relevantă ca oricând din cel puţin două perspective. În primul rând, evoluţiile dramatice din regiune, care reclamă o atenţie sporită şi o coordonare amplificată. Solidaritatea dialogului şi cooperarea stau la baza forţei noastre comune. Agenda de azi va aborda, în consecinţă, evoluţiile actuale de securitate din Ucraina şi impactul acestora asupra vecinătăţii extinse, inclusiv a celorlalţi parteneri vulnerabili, precum Republica Moldova şi Georgia, dar şi asupra securităţii întregii alianţe", a spus preşedintele, potrivit Agerpres.

Iohannis a evidenţiat că România este statul membru NATO care are cea mai lungă frontieră cu Ucraina.

"Începând cu 24 februarie suntem nevoiţi să gestionăm o situaţie de securitate complet nouă în regiune. Este un moment crucial pentru regiunea euro-atlantică şi în special pentru noi, statele membre NATO de la Flancul estic. România este aliatul NATO cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina, dar cu toţii împărtăşim valoarea gravităţii ameninţărilor la adresa securităţii spaţiului euro-atlantic, ca o consecinţă a războiului de agresiune ilegal şi imoral lansat de Rusia împotriva Ucrainei", a mai spus şeful statului.

Preşedintele Iohannis a menţionat că la Summit-ul NATO de la Madrid organizat la finalul lunii va fi adoptată o nouă viziune pe termen lung prin noul Concept strategic.

"Ne aflăm într-un moment excepţional, în care vom trasa traiectoria alianţei pentru cel puţin următorul deceniu. La finalul acestei luni vom adopta la Summitul NATO de la Madrid decizii importante, cu impact major pentru securitatea noastră actuală şi viitoare. Vom stabili o viziune pe termen lung prin intermediul noului Concept strategic, punând apărarea colectivă şi articolul 5 în epicentrul acţiunilor noastre şi punând în aplicare o transformare semnificativă a posturii de descurajare şi apărare, în special pe Flancul estic, aşa cum am decis la 24 martie 2022 la Bruxelles", a adăugat şeful statului.

În opinia preşedintelui, consolidarea posturii NATO pe întregul Flanc estic de o manieră unitară şi echilibrată devine urgentă.

"Deoarece riscurile de securitate la adresa României şi a regiunii Mării Negre sunt în creştere, consolidarea posturii NATO pe întregul Flanc estic de o manieră unitară şi echilibrată, în special în zona sudică a Flancului estic, devine cu atât mai urgentă şi crucială. Îmi exprim încrederea că unitatea şi abordarea comună la nivelul B9 vor facilita negocierile în desfăşurare la nivel aliat, recum şi procesul decizional al NATO. Avem responsabilitatea de a asigura securitatea pentru cetăţenii noştri, răspunzând la ameninţările reale generate de Rusia", a subliniat şeful statului.  

Articol recomandat de sport.ro

Dan Șucu este noul proprietar al clubului Genoa: ”Pachetul majoritar de acțiuni a fost vândut!” | OFICIAL