Președinții României și Serbiei au comentat extrădarea lui Sebastian Ghiță
Președintele României, Klaus Iohannis, a precizat, joi, la Palatul Cotroceni, după întâlnirea cu omologul său sârb, Aleksandar Vučić, că nu are prea multe informații referitoare la extrădarea lui Sebastian Ghiță.
Întrebat de jurnaliști în ce stadiu se află procedura de extrădare a lui Sebastian Ghiță din Serbia, Iohannis a precizat că nu are foarte multe informații în acest sens și ”nu este treaba președinților să se ocupe de cei care fug de justiția românească”.
”Mă așteptam să mă întrebați despre această chestiune și l-am întrebat. Nu știe, dar cu siguranță se va da un verdict în această chestiune, nu a știut să îmi spună mai mult, nici eu nu știu. Nu este treaba președinților să se ocupe de cei care fug de justiția românească”, a subliniat Klaus Iohannis.
De cealaltă parte, Aleksandar Vučić a transmis că nici domnia sa nu știe foarte multe lucruri despre acest aspect, dar a transmis mai departe informația, către Ministerul Justiției din Serbia.
”Nu am prea multe date în acest sens, dar organele juridice se ocupă de această chestiune. Când m-a întrebat, am transmis-o mai departe Ministerului de Justiție din Serbia. Noi vom primi în cursul acestei zile răspuns la această întrebare”, a precizat Vučić.
Câteva ore mai târziu, preşedintele sârb a precizat că a primit detalii de la ministrul său de Justiţie, care i-a precizat că procedurile de extrădare sunt în curs de desfăşurare.
Deşi era urmărit, Sebastian Ghiţă a reuşit să fugă din ţară în noaptea de 19 Decembrie 2016. Abia părăsise un sediu al SRI, unde a participat la o întâlnire în calitate de membru al comisiei parlamentare de control al Serviciului Secret. Ştia că, a doua zi, urma să rămână fără imunitate şi a dispărut.
A fost arestat însă la Belgrad în aprilie anul trecut. Când a fost prins de poliţiştii sârbi, fostul deputat era însoţit de fratele său. Oamenilor legii li s-a părut suspect că, deşi Ghiţă avea buletin şi permis de conducere din Slovenia, nu vorbea sârbo-croata, ci doar engleză.
Ulterior, au realizat că actele prezentate de Sebastian Ghiţă erau false şi astfel au ajuns la secţia de poliţie. Sebastian Ghiţă a stat în închisoare doar o lună şi jumătate, pentru că a plătit 200 de mii de euro pentru a se bucura de privilegiul de a fi cercetat sub control judiciar. O lună mai târziu, în mai 2017, a început procesul extrădării.
În România, pe Ghiţă îl aşteaptă două mandate de arestare în lipsa şi cinci dosare penale, dintre care în două a fost trimis deja în judecată: dosarul aducerii lui Tony Blair în schimbul unui mandat de parlamentar, dosarul mituirii primarului din Ploieşti, dosarul referitor la afacerile cu cumnatul lui Victor Ponta, un altul referitor la afacerile firmelor sale de IT cu statul şi încă unul pentru accesarea unor informaţii nedestinate publicităţii. Acuzaţiile care i se aduc merg de la şantaj, dare de mită, spălare de bani, până la obţinere de informaţii care nu sunt destinate publicităţii şi complicitate la înşelăciune.
Sebastian Ghiţă s-a declarat mereu nevinovat.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a susţinut în repetate rânduri că a trimis documentaţia necesară pentru ca Sebastian Ghiţă să fie extrădat, însă până în acest moment nimeni nu poate să spună când va ajunge deputatul acasă.
Etichete: aleksandar vucic, klaus iohannis, sebastian ghita,
Dată publicare:
