Ce s-a discutat în ședința CSAT. Din 2023, România va avea o structură de forță armată ”cu capacitate de luptă ridicată”
La Palatul Cotroceni a avut loc, marți, ședința CSAT condusă de președintele României, Klaus Iohannis, în cadrul căreia principalul punct pe agendă l-a constituit analiza războiului din Ucraina și implicațiile sale pentru România.
În cadrul ședinței, membrii Consiliului au discutat despre sprijinul pe care România îl va acorda în continuare Ucrainei.
Alegeri 2024
12:53
Candidați președinție 2024. Ordinea pe buletinele de vot la alegerile prezindețiale din 24 noiembrie
12:16
Cine intră în turul 2 al alegerilor prezidențiale. Cotele pe care le au candidații la casele de pariuri
12:08
Cine intră în turul 2. Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr
12:07
Cine intră în turul 2. Ce arată cel mai recent sondaj, publicat cu două zile înaintea alegerilor
De asemenea, au fost analizate propunerile de contracarare a potențialelor amenințări, astfel încât să fie menținută pacea în regiunea Mării Negre și să fie evitată extinderea conflictului.
Criza energetică, analizată în CSAT
Un alt punct pe ordinea de zi a ședinței CSAT l-a reprezentat evaluarea oportunităților de conectivitate din regiune în sectorul energetic și în cel al transporturilor.
”Stimularea investițiilor pe termen scurt și mediu în dezvoltarea producției de gaze naturale, atât onshore, cât și offshore, utilizarea, pe termen scurt, a tuturor resurselor energetice pe bază de cărbune pentru a traversa această criză energetică, creșterea capacității de extracție din depozitele subterane de înmagazinare a gazelor naturale, precum și concretizarea dialogului cu partenerii externi pentru a asigura accesul la surse alternative de gaze naturale din Azerbaidjan, Emiratele Arabe Unite, Statele Unite ale Americii și Arabia Saudită sunt alte subiecte abordate în cadrul ședinței de astăzi” - se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale.
În același timp, membrii Consiliului au concluzionat că, pe termen mediu, sunt foarte importante atât introducerea reactoarelor nucleare de generația a IV-a, mici și modulare, cât și consolidarea infrastructurii de transport a energiei electrice și a gazelor naturale.
”Armata 2040”. Modernizarea Armatei Române
Un alt punct pe ordinea de zi a ședinței Consiliului l-a constituit analiza măsurilor privind modernizarea Armatei României.
Programul ”Armata 2040” urmărește dezvoltarea unor capabilități militare naționale care să asigure îndeplinirea de către statul român a obligației constituționale de apărare a integrității teritoriale a României.
”În contextul deciziei de alocare a 2,5% din PIB pentru Apărare, începând cu 2023, membrii CSAT au concluzionat că există toate premisele pentru realizarea unei structuri de forțe armate cu capacitate de luptă ridicată, dotate cu echipamente moderne, interoperabile cu cele ale aliaților, capabile de a se disloca rapid pe teritoriul național sau pentru sprijinirea aliaților noștri, auto-sustenabile și cu mijloace de protecție multidimensională, cu un sistem de comandă și control flexibil și eficient” - mai precizează Administrația.
Astfel, membrii CSAT au aprobat actualizarea programului „Armata 2040”, pe principalele direcții: bugetarea necesarului de personal al armatei, reconfigurarea programelor de înzestrare și a eforturilor de refacere a stocurilor, modernizarea industriei de apărare, precum și măsurile pentru o mai bună menținere a personalului militar calificat.
.webp)
