Semnificația istorică a zilei de 23 august: România întoarce armele în al Doilea Război Mondial

Data de 23 august are o semnificație deosebită pentru români: reprezintă momentul în care România a renunțat la alianța cu Germania, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Ulterior, în perioada comunistă, a fost ziua națională a României.

Ce s-a întâmplat pe 23 august 1944

În luna martie a anului 1944, armata sovietică intrase în nordul Moldovei, iar regele Mihai și-a dat acordul pentru a-l înlătura din funcție pe mareșalul Antonescu, dacă va refuza semnarea armistițiului cu Națiunile Unite.

În ziua de 23 august 1944, Ion Antonescu a purtat o discuție cu regele Mihai I în care i-a prezentat situația de pe front și i-a spus că va încheia armistițiul doar cu acordul lui Hitler și a refuzat ieșirea României din război, justificându-se că i-a dat cuvântul lui Hitler că va merge cu el până la capăt.

Auzind acestea, regele Mihai a hotărât să pună în acțiune planul de reținere a mareșalului spunând că: „Dacă lucrurile stau așa, atunci nu ne mai rămâne nimic de făcut”, scrie  Mircea Ciobanu în cartea „Convorbiri cu Mihai I al României”.

Citește și

Un bărbat a încercat să-și urce în avion soția decedată, pe aeroportul din Tenerife. Femeia se afla într-un scaun cu rotile

Astfel, mareșalul Ion Antonescu și Mihai Antonescu, ministrul Afacerilor Externe, au fost predați lui Emil Bodnăraș, care era șeful grupului de muncitori înarmați „Gărzile patriotice” și care i-a transferat într-o casă conspirativă din cartierul Vatra Luminoasă din București.

Pe 23 august 1944, înainte de ora 20:00, regele Mihai a înregistrat un mesaj pentru țară prin care a anunțat schimbarea guvernului și trecerea de partea Aliaților.

„România a acceptat armistiţiul oferit de Uniunea Sovietică, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii. Din acest moment încetează lupta şi orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum şi starea de război cu Marea Britanie şi Statele Unite", spunea Regele Mihai I, în Proclamaţia pentru ţară rostită la radio, în seara zilei de 23 August 1944.

În anii '80 s-a descoperit un document scris de Antonescu din care reieșea că nu s-a supus vehement ieșirii României din cel de-al Doilea Război Mondial, ci a refuzat, argumentând condițiile grele de armistițiu în raport cu Uniunea Sovietică (semnarea unui act politic de cedare a Basarabiei și Bucovinei de Nord, acceptarea ocupației sovietice, plata de despăgubiri nedefinite).

După demiterea și arestarea mareşalului Ion Antonescu şi a guvernului său, regele Mihai l-a numit prim-ministru pe generalul Constantin Sănătescu.

Acest guvern era compus din militari şi reprezentanţii Blocului Naţional Democrat: Iuliu Maniu, Constantin I.C Brătianu, Constantin Titel Petrescu și Lucreţiu Pătrăşcanu.

Efectele asupra celui de-al Doilea Război Mondial a întoarcerii armelor României

Istoricii militarii au declarat că întoarcerea armelor României pe 23 august 1944 a scurtat cel de-al doilea Război Mondial cu șase luni și a salvat milioane de vieți omenești.

De asemenea, istoricii academicieni au menționat că acțiunea de la 23 august 1944, a fost alternativa care a provocat cele mai mici pagube României în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Pe de altă parte, sunt voci care sunt de părere că armistițiul cu URSS nu a fost cea mai înțeleaptă decizie, pentru că a dus la capturarea a peste 170.000 de militari români și la deportarea în URSS a peste 70.000 de români.

În urma armistițiul făcut, URSS l-a recompensat pe Regele Mihai I cu Ordinul Victoria, însă cu toate acestea, după câțiva ani, regele a fost obligat să abdice şi să părăsească ţara.

Ce s-a întâmplat cu România după actul de la 23 august 1944

La scurt timp după demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, România a renunțat la alianța cu Puterile Axei și a declarat război Germaniei și Ungariei.

Acordul de Armistițiu între guvernele Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit și URSS-ului, pe de o parte, și guvernul României, pe de alta parte a fost semnat la Moscova pe 12 septembrie 1944.

Cu toate că România întorsese deja armele contra puterilor Axei, timp de trei săptămâni până s-a semnat acordul, țara era considerată în continuare inamic de către Națiunile Unite și Rusia.

Această situație a permis Uniunii Sovietice să confiște armament, muniții, vehicule, avioane și flota românească militară și civilă.

În cadrul Acordului de Armistițiu de la 12 septembrie 1944, au fost stabilite modalitățile politice de guvernare a României, precum și plata de despăgubiri materiale către URSS în valoare de 300 milioane de dolari defalcate pe 6 ani, sub forma de bunuri.

Tot ca efect al alianței a fost trecerea Transilvaniei sub conducerea Românie, în timp ce Cadrilaterul retrocedat Bulgariei, precum și Basarabia și Bucovina de nord cedate Uniunii Sovietice rămâneau în posesia acestora.

De asemenea, schimbarea alianței a accelerat intrarea Aliaților spre granițele Germaniei.

Armata română a participat la operațiunile din 1944 împotriva Germaniei naziste pe teritoriul țării sale, precum și la cele de pe teritoriile Ungariei și Cehoslovaciei până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

23 august Ziua Națională a României în perioada comunistă

În anul 1948, 23 august a devenit zi națională, iar în acea perioadă, România se afla sub puternica influenţă sovietică, iar Partidul Comunist începuse o intensă campanie propagandistică de legitimare, iar sărbătoarea de la 23 august avea un rol important.

Pe 23 august 1948, oamenii sărbătorea „ziua eliberării României de către glorioasa armata sovietică şi a doborârii dictaturii fasciste antonesciene de către forțele patriotice conduse de Partidul Comunist".

Cum se sărbatorea 23 august în perioada comunistă

În „Epoca de Aur”, Ziua Națională a României a fost considerată cea mai importantă sărbătoare comunistă.

Cu ocazia Zilei Naționale a României se organizau parade fastuoase, marșuri militare, cântece pionierești și diverse spectacole.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Așa arată astăzi stadionul din România reabilitat cu 20 de milioane de euro în urmă cu nici doi ani