Înțelegerea făcută de Iohannis cu președintele Bulgariei ca ambele state să poată adera la Schengen în 2023
Preşedintele Klaus Iohannis a avut, joi, o convorbire telefonică cu omologul din Bulgaria, Rumen Radev, discuţia vizând preponderent subiectul aderării celor două state la spaţiul Schengen.
Cei doi șefi de stat au discutat despre modalităţile de depăşire a blocajului înregistrat la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne din decembrie anul trecut, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.
Sursa citată arată că cei doi preşedinţi au reconfirmat hotărârea fermă a ambelor părţi de a continua cooperarea strânsă în vederea atingerii obiectivului comun al aderării la spaţiul Schengen în anul 2023.
"Preşedintele României şi preşedintele Bulgariei au agreat necesitatea menţinerii active a subiectului la nivel european, în vederea facilitării unei decizii pozitive în cursul acestui an", informează Administraţia Prezidenţială.
Cei doi preşedinţi au exprimat şi deschiderea pentru aprofundarea cooperării în planul afacerilor interne, în vederea identificării de soluţii în plan european pentru continuarea combaterii migraţiei ilegale şi protejarea eficientă a frontierelor externe ale Uniunii Europene.
Preşedinţii României şi Bulgariei au abordat şi aspecte legate de progresele în avansarea proiectelor de interconectare între cele două ţări.
Iohannis îl retrimite la Viena pe ambasadorul României
Tot joi, preşedintele Klaus Iohannis a avut o convorbire telefonică, joi, cu omologul austriac, Alexander Van der Bellen, la iniţiativa părţii austriece, în urma căreia a decis retrimiterea la Viena a ambasadorului României.
Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, Iohannis i-a transmis lui Van der Bellen că votul negativ exprimat de Austria în cadrul reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne privind aderarea României la spaţiul Schengen a produs dezamăgire în rândul cetăţenilor români.
"Preşedintele României a arătat că acest vot a fost cu atât mai dificil de înţeles cu cât nu reflectă bunele relaţii existente între cele două ţări şi cooperarea strânsă în multiple domenii, inclusiv cel al Afacerilor Interne, şi nici nu reflectă realitatea legată de sursa problemelor invocate de Austria privind migraţia ilegală", se precizează în comunicat.
Klaus Iohannis a evidenţiat că România este şi va continua să fie un furnizor de securitate şi va proteja în continuare în mod eficient frontiera externă a UE, în interesul tuturor cetăţenilor europeni, aşa cum a făcut-o şi până acum.
Şeful statului a mulţumit pentru sprijinul exprimat public de omologul austriac pentru aderarea ţării noastre la Schengen şi a arătat că mesajele numeroase de susţinere venite din partea mediului politic, economic şi social din această ţară sunt semnale clare că locul României este în spaţiul de liberă circulaţie şi va putea fi identificată o soluţie.
"Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat interesul direct şi prioritar al ţării noastre ca poziţia actuală a Austriei să fie schimbată cât mai curând posibil, Guvernul austriac să adopte o atitudine constructivă şi îndreptată spre cooperare, astfel încât obiectivul de aderare a României la Schengen să fie atins anul acesta", indică Administraţia Prezidenţială.
De asemenea, şeful statului a exprimat deschiderea autorităţilor române de a lucra împreună, în plan bilateral şi european, pentru a implementa soluţiile identificate pentru reducerea migraţiei ilegale pe ruta balcanică, răspunzând astfel preocupărilor ridicate de Austria. De altfel, aceste propuneri şi disponibilitatea părţii române de a contribui cu soluţii au fost prezentate în mod repetat autorităţilor austriece, se aminteşte în comunicat.
Administraţia Prezidenţială informează că, în urma discuţiei, preşedintele Klaus Iohannis a decis retrimiterea la Viena a ambasadorului României. Emil Hurezeanu a fost chemat în ţară pentru consultări pe 9 decembrie 2022.
"Acest demers reprezintă un gest de deschidere a României pentru identificarea unor soluţii constructive şi de facilitare a unui dialog dinamic, pe toate canalele disponibile", subliniază sursa citată.
Cei doi preşedinţi au avut şi un schimb de opinii privind evoluţiile de securitate din regiune şi sprijinul acordat Ucrainei.