Insectele distrug frunză cu frunză pădurile de stejar ale României. Nepăsarea autorităților duce la „un dezastru ecologic”
Țara pădurilor pierdute, partea a II-a. Pădurile seculare de stejar din sudul României au început să se usuce. „Un dezastru ecologic” spune un primar din Giurgiu. Arborii sunt devorați de omizi și alte insecte.
Pădurile seculare de stejar din sudul României au început să se usuce. „Un dezastru ecologic”, spune un primar din Giurgiu. Arborii sunt devorați de omizi și alte insecte. De câțiva ani, acestea se înmulțesc necontrolat din cauza secetelor și a schimbărilor climatice.
Flavius Bălăcenoiu, cercetător la Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare în Silvicultura Marin Drăcea: „Au un apetit nesățios, sau aprig, sau avid. Mănâncă din frunze fară să aibă vreo anumită cantitate unde ar spune gata, stop nu mai vreau. Mănâncă din frunze până când arborele devine complet defoliat”.
Insecta este prezentă în România de zeci de ani însă, din cauza încălzirii globale și a secetelor consecutive, a început să se extindă necontrolat în toată țara.
Dacă în 2016, omida păroasă infesta 150.000 de hectare la nivel național, în 2023 suprafață e mai mult decât dublă, peste 340.000 hectare. Din acest total, condițiile climatice fac de așa fel încât an de an în câteva mii de hectare atacul să fie atât de puternic încât pădurile mor. Cum este și în Călărași.
Romsilva, obligată de lege să intervină pentru a salva pădurile
În astfel de situații, Romsilva este obligată, prin lege, să trateze pădurea cu insecticide ca să o salveze. Doar că în ultimii doi ani autoritățile n-au aplicat niciun fel de tratament.
Reporter: „De exemplu, aici de câți ani n-a fost tratată pădurea?”
Flavius Bălăcenoiu: „Aici au fost defolieri 2 ani de zile și în acești 2 ani n-a fost tratată”.
Reporter: „Și la ce vă așteptați pentru anul următor?”
Flavius Bălăcenoiu : „Nu avem așteptări”.
Reporter: „Unde a atacat insecta?”
Flavius Bălăcenoiu: „Ca suprafață, în România, pot spune că aproape în totul sudul tarii. Din zona Olteniei, până în zona Tulcea”.
Proporțiile dezastrului pot fi văzute în Giurgiu
În Giurgiu, primarul Catalin Corbea, din Prundu, este disperat, după ce pădurea de stejar din jurul localității a început să moară.
Cătălin Corbea, primarul comunei Prundu: „Este prima oară când văd pădurile complet defoliate! Eu sunt în pădurile astea de 50 de ani. N-am văzut niciodată pădurile complet defoliate. Că d-asta vă spun că este o catastrofă! Este o catastrofă și eu consider că e cel mai mare dezastru ecologic pe care pădurile din sud estul României l-au avut în ultima perioadă”.
În luna iunie, primarul a filmat codrul de stejar. Nu mai exista nicio frunză, într-o pădure care în perioada respectivă ar fi trebuit să fie complet verde.
Cătălin Corbea, primar: „Totul e uscat, stejarii nu mai au nici un pic de frunza verde. Deja, omizile păroase au mâncat subarboretul. Nu mai sunt decât câțiva arbuștii care mai au frunze. Restul și arbuștii sunt fară frunze. Omizile au mâncat inclusiv iarba de sub copaci”.
Cătălin Corbea, primar: „Uitați, uitați, uitați, uitați! Stejarul nu-și face ciclul biologic, el nu o să ajungă la maturitate, nu o să producă ghindă anul asta. Uitați-vă că niciun stejar nu are nici măcar o ghindă. E posibil să vi se pară că pădurea asta arătă normal, dar eu vă spun că nu arată normal. Pădurea ,la momentul asta, nu trebuia să intre nici un pic de lumină în ea”.
Pădurile țin de Ocolul Silvic Comana, unde în 4 ani, au ajuns de la zero hectare infestate de omidă, la peste 5.000. Din care, în peste 3.700 hectare, atacul a fost puternic și foarte puternic.
Reporter: „Aici când ați făcut ultimul tratament?”
Cătălin Croitoru, șeful Ocului Silvic Comana: „Anul acesta, de Direcția Silvica Giurgiu, a fost organizată o licitație pentru achiziționarea substanței, licitația a fost urcată pe SICAP și nu s-a prezentat nimeni cu nicio oferta. Asta pentru că substanțele nu au fost omologate”.
Explicațiile autorităților care ar fi trebuit să protejeze pădurile
Șeful Ocolului Silvic susține că, în toată România, nu mai există nicio soluție omologată în acest moment pentru a combate omida păroasă care face prăpăd în pădurile de stejar din sudul tarii. Același lucru ni l-au confirmat, în scris, și reprezentanții Romsilva și același motiv este invocat de instituție și în raportul anual din 2023. Toate substanțele utilizate pe teritoriul țarii în agricultură și silvicultură trebuie autorizate de Autoritatea Fitosanitară, instituție care ține de Ministerul Agriculturii.
Romeo Șoldea este șeful Autorității Fitosanitare: „Specificul emisiunii pe care o realizează domnisioara aici de față este următorul: bai, că vă urmăresc, bai, instituțiile statului dorm, dau vina unii pe alții , dragi cetățeni, uite e vina lui ăla”.
Șeful Autorității Fitosanitare susține că informațiile prezentate de Romsilva nu sunt corecte și că, atât anul trecut, cât și anul acesta, existau nu una, ci două substanțe cu care pădurea putea fi tratată. Una dintre ele este omologată, iar pentru cealaltă se putea obține derogare.
Romeo Șoldea, seful Autorității Fitosanitare: „ Au fost situații în trecut în care s-a făcut practic o concesie și, pentru că nu exista altă substanță, s-a făcut oarecum o echivilare”.
Romsilva ar fi trebuit să acționeze din timp
Șeful Autorității Fitosanitare susține că oricare dintre cele două substanțe puteau fi folosite de Romsilva dacă făceau demersuri necesare și din timp.
Romeo Șoldea: „ Dacă în momentul în care au venit au zis i-am prins pe ăștia de la ANF, i-am prins, am găsit țapul. Acum, stai, mă, puțin, cred că nu-i vina la fraierii ăștia… Cred că e vina la ăștia de la Romsilva”.
Cei de la Autoritatea Fitosanitară susțin că, anul trecut, Direcția Silvica din Călărași a cerut aprobare de tratament fix pentru pădurea în care am filmat noi cu cercetătorul Flavius Belecenoiu și că au fost refuzați, nu pentru că nu existau substanțe, ci pentru că au făcut solicitarea prea târziu și urmau să aplice tratamentul într-o perioadă a anului când afectau albinele.
Reporter: „Următorul tratament care s-ar putea face e în primăvară. Au revenit cu vreo solicitare să vă întrebe daca intre timp a fost omologată vreo substanță?”
Romeo Șoldea: „ Nu, n-au venit”.
Mergem și la seful Romsilva, să cerem explicații.
Reporter: „Știți cumva de ce Direcția Silvica Giurgiu mi-a răspuns că nu exista niciun produs fitosanitar omologat pentru combaterea insectelor defoliatoare”.
Dan Sîiulescu, director Romsilva: „ Eu nu pot să vă spun ce-au răspuns colegii de la Giurgiu”.
Reporter: „Pai… e semnat de dumneavoastră”.
Dan Sîiulescu, director Romsilva: „ Aaaa”.
Seful Romsilva schimbă placa. Brusc, problema nu mai este că nu există insecticide omologate, ci că au încercat să cumpere un produs, dar nimeni nu s-a prezentat nimeni la licitații.
Reporter: „ Asta ce înseamnă… ne uitam la aceste păduri cum mor?”.
Dan Sîiulescu: „Nu ne uitam cum mor… În momentul de fata, în urma atacurilor defoliatoare, pădurile care au fost afectate și-au reluat vegetația”.
Reporter: „ Da?”
Dan Sîiulescu: „Majoritatea lor…”
Reporter: „ Haideți să vă arăt cum arată o pădure, să-mi spuneți dumneavoastră ce mai puteți salva aici. Așa arata o pădure în luna iunie… Acesta este peisaj de toamnă, nu de iunie”.
Dan Sîiulescu: „Acum mai sunt și pierderi”.
Pierderile sunt, de fapt, arbori care vor fi tăiați, pentru că Romsilva nu a intervenit la timp și a organizat licitațiile pe ultima suta de metri, la care, și daca s-ar fi prezentat cineva, insecticidul ar fi fost livrat prea tărziu și nu mai putea fi folosit. Romsilva nu reușea să se încadreze în ferestrele în care avea voie să stropească.
Reporter: „De ce nu ați acționat din timp, pentru că din 2022, până în 2024 s-a dublat suprafața pădurilor infestate”.
Dan Sîiulescu: „Colegii au făcut toate demersurile respective, acum că nu a venit niciun agent, nu putem să spunem că suntem culpabili”.
Reporter: „Sunteți de acord cu mine că dacă ați fi făcut licitația în toamna anului 2023, ați fi avut tratamentul în primăvara anului 2024, când ați fi putut să faceți acest tratament?”
Dan Sîiulescu: „Nu avem o certitudine”.
În mod normal, Romsilva și Autoritatea Națională Fitosanitara ar trebui să colaboreze. Să monitorizeze împreună dăunătorii din păduri și să găsească soluții pentru combaterea acestora. Mai ales acum când, potrivit cercetătorilor, apar din ce în ce mai mulți dăunători noi în pădurile din România, din cauza schimbărilor climatice.
Flavius Bălăcenoiu, cercetător la Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare în Silvicultura Marin Drăcea: „Lucrările au început să fie mai complicate de ceva timp. Schimbările climatice au modificat comportamentul insectei. Aceste înmulțiri în masă nu mai sunt făcute că până acum: la 10 ani, în medie. Sunt mult mai dese, pe suprafețe mult mai însemnate”.
Sute de mii de hectare de pădure distruse de o singură insectă
Pentru unii dăunători, nici nu există tratamente. Este cazul Corythucha Arcuata, adică, ploșnița stejarilor. Aceasta a infestat peste 265.000 de hectare de foioase.
Flavius Bălăcenoiu: „Acolo avem frunze care sunt neatacate, în comparație cu o astfel de frunză, care este decolorată complet. În pădurile de stejar vedeai o întreagă pădure galbenă. În mijlocul verii ca și cum ar fi arsa complet, albă”.
Insecta este documentată pe teritoriul României încă din 2016. Ni s-a răspândit în toată țara.
Flavius Bălăcenoiu: „A început să treacă de la zona forestieră, în zona de orașe: parcuri și acolo s-a produs acest moment în care a început să înțepe și oamenii. Au fost foarte multe cazuri de acest timp. Nu am înțeles cum… pentru că aparatul ei bucal era strict specializat pentru înțepat și supt seva din frunza”.
În mod normal, Autoritatea Fitosanitara ar trebui să fie măcar la curent cu existența ei.
Reporter: „Pentru o alta insecta, Corythuca Arcuata”.
Romeo Șoldea este seful Autorității Fitosanitare: „OK, ce e asta?”
Seful Autorității își cheamă 3 subalterne pentru a se sfătui. Aceștia afla de la noi că insecta ataca stejarul.
Dan Sîiulescu, directorul Romsilva: „Sunt probleme. Avem acum un studio cu colegii noștri cercetători de la ICAS. Nu cunostem prea multe detalii despre ea, urmărim să vedem care este evoluția arboretelor afectate”.
Problemele pădurii, profitul proprietarilor
Și mai grav este că unii propritari de păduri au început să se folosească de răspândirea dăunătorilor ca metodă pentru a tăia legal cantități mai mari de lemn. Luna aceasata, în Suceava, Garda Forestieră suspectează că un proprietar de pădure a încercat să-și îmbolnăvească intenționat arborii cu o insectă, care e capabilă să usuce pădurea în doar câteva luni.
Mihai Gășpărel, inspector șef al Gărzii Forestiere Suceava: „ Ar exista un interes direct al proprietarului pentru a obține un volum mai mare de masă lemnoasa, de produse accidentale și numai o anchetă desfășurată sub coordonare a unui procuror poate să ne indice cu exactitate vinovații și fapta care s-a săvârșit”.
Pădurea aparține lui Mihai Creuco, unul dintre cei mai importanți investitori în fond forestier, din Moldovița. Zona împădurită este adminstrata de Ocolul Silvic Privat Bucovina. În ziua în care am fost să filmăm, alaturi de șeful Ocolului, era și proprietarul pădurii, care spune că plicurile cu feromoni au fost adus de vânt, în pădurea lui.
Mihai Creuco, proprietarul pădurii: „Cineva poate din trecere, ori le-a dus vântul”.
Reporter: „Erau găsite în scoarță copacului! Vântul n-ar putea să le aducă în scoarță”.
Seful Gărzii Forestiere Suceava are altă variantă. Spune că inspectorii săi au găsit nu unul, ci 12 plicuri cu feromoni, înfipte în scoarță arborilor, la înălțimea unui om.
Mihai Gășpărel, inspector șef al Gărzii Forestiere Suceava: „Am solicitat sprijinul Inspectoratului de Poliție Județean Suceava și, totodată, am făcut o sesizare penală în acest caz pentru distrugere intenționată a pădurii”.
Acestea sunt imagini din timpul controlului. Cineva a crestat scoarță unor arbori sănătoși și a introdus plicuri cu feromoni, care atrag dăunătorii. Astfel de momeli, în mod normal, se pun în cutii speciale, în care gândacii să rămână blocați, să nu infesteze pădurea.
Pădurar: „Nada a fost băgața în scoarță și lipit”.
Reporter: „Ce înseamnă asta?”
Pădurar: „Înseamnă să facă ceva… un rău la proprietar”.
Reporter: „Credeți că propritarul a făcut singur asta?”
Pădurar: „Și asta se poate, eu nu bag mâna-n foc!”
Pădurarul care supraveghează zona nu-și explică cum au ajuns nadele cu feromoni în pădurea pe care o are în pază.
Pădurar: „Nu știu, dar atâta pot să vă spun că, la preluare, nu am văzut nimic”
Reporter: „Ce efecte negative sunt dacă sunt astea pe copaci?”
Pădurar: „Atrage insecte, insectele intră în copac, îl mănâncă roata așa… Întrerupe seva și copacul se usucă.”
Reporter: „ Spuneați că nu ați infestat intenționat pădurea pentru a tăia mai mult?”
Mihai Creuco, proprietarul pădurii: „Nu, așa ceva nu se poate și n-aș face așa ceva nici prin ruptul capului”.
Reporter: „Cu mâna pe inimă spuneți că nu?”
Mihai Creuco, proprietarul pădurii: „Da, cu mâna pe inimă că nu! Mai degrabă mă duc și muncesc!”
