Industria auto, lovită crunt de pandemie. Suma uriașă pe care a pierdut-o România în fiecare zi

×
Codul embed a fost copiat

Economia europeană suferă crunt din cauza pandemiei, iar industria auto este printre cele mai afectate. Pierderile sunt foarte mari și în Romania. Fabricile au stat închise 31 de zile, timp în care NU s-au produs 70.000 de mașini.

Dar, chiar dacă economia Europei va avea o scădere medie de peste 7 procente, prognozele arată că România, își va reveni mai repede decât alte țări.

Economia în U.E.

2020: -7,4%
2021: +6,1%

Uniunea Europeană a anunțat pentru 2020 că economia va scădea în medie cu 7,4 %. Mai rău decât în timpul crizei financiare din 2007.

Citește și
Sediul central al Bancii Nationale a Romaniei
BNR: Ne confruntăm cu riscul unei contracţii economice nemaivăzute în timp de pace
Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

Cel mai grav afectate:

Grecia 2020: -9,7% 2021: +7,9%
Italia 2020: -9,5% 2021: +6,5%
Spania 2020: -9,4% 2021: +7%)

Anul viitor, economia revine pe creștere

 

Sunt și vești bune. Conform prognozelor, anul viitor trecem pe plus, iar economia va crește cu 6%. Nu se vor recupera total și rapid toate pierderile, dar va fi mult mai bine.

Cele mai rău lovite țări vor fi Italia, Spania și Grecia, toate cu turism puternic. Scăderea economică din acest an va fi de aproape 10% și nu vor reuși să recupereze total pierderile în 2021.

Cel mai puțin afectate:

Polonia: 2020: -4,3% 2021: +4,1%
ROMÂNIA: 2020: -6% 2021: +4,2 %)

Cel mai bine stă Polonia: -4.3% în acest an și +4.1% anul viitor. Uniunea Europeană este destul de optimistă și în cazul României. Economia va scădea cu 6% în 2020 și va crește cu 4,2% în 2021.

Pe lângă turism și restaurante, și industria auto a pierdut mult. România era printre primele 10 țări la producția de mașini cu doi producători importanți: Dacia și Ford.

În plus, o serie de companii care produc piese și subansamble au fost nevoite să-și închidă porțile.

Asociația producătorilor de autoturisme din Europa a calculat că, în perioada în care fabricile au fost închise, Germania a ratat o producție de peste 600.000 de mașini. Este urmată de Spania, Franța și Marea Britanie.

România este pe locul 9 în topul pierderilor, cu aproape 70.000 de mașini pe care NU le-a produs. Înaintea Ungariei, Portugaliei, Belgiei.

Germania 605,722
Spania 436,324
Franța 257,802
Marea Britanie 230,794
Cehia 151,598
Italia 123,000
Slovacia 114,632
Polonia 86,098
România 68,673
Ungaria 51,552
Portugalia 41,485
Belgia 33,360
Austria 26,480
Suedia 23,304
Finlanda 16,327

Total 2,317,369

În total, mașinile care nu au mai ieșit pe poarta fabricilor ajung la 2,3 milioane.

În fiecare zi cât a fost oprită, industria auto din România a pierdut 125 de milioane de euro. Respectiv, nu au fost plătite taxe sau impozite pe mașinile sau piesele care nu s-au fabricat în acest timp. Dar nu este singura industrie afectată.

Scădere de 85%

 

Ministerul Economiei estimează o reducere a încasărilor față de martie anul trecut cu 25%, cam 1 miliard de euro. Ca să vă faceți o idee, banii sunt suficienți pentru construirea a 200 de kilometri de autostradă la câmpie."

Showroom-urile auto din România nu au fost închise în perioada asta, așa că piața auto a scăzut mai puțin ca în vestul Europei.

Cristian Milea, președintele APIA: ”Scăderea a fost de 85%”.
90% din producția auto din România merge la export, ceea ce ajută enorm balanța economică a țării. 14 milioane de europeni muncesc în industria auto și reprezintă 7 % din PIB-ul european.

Articol recomandat de sport.ro
Selecționerul Suediei intervine și critică UEFA după România - Kosovo: "E vorba de fairplay aici!"
Selecționerul Suediei intervine și critică UEFA după România - Kosovo: "E vorba de fairplay aici!"
Citește și...
Proiectul de ”reconstrucție a României”, anunțat de Iohannis: ”Va ieși cu bine din criză”
Proiectul de ”reconstrucție a României”, anunțat de Iohannis: ”Va ieși cu bine din criză”

Președintele Klaus Iohannis a anunțat, marți, după o întâlnire cu reprezentanți ai mediului de afaceri, că Guvernul are un plan pentru relansarea economică. 

BNR: Ne confruntăm cu riscul unei contracţii economice nemaivăzute în timp de pace
BNR: Ne confruntăm cu riscul unei contracţii economice nemaivăzute în timp de pace

Ne confruntăm cu riscul unei contracţii economice cu o magnitudine şi cu o viteză nemaivăzute în timp de pace, a afirmat, luni, Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR.

Optimism la Finanțe. Cîțu: Economia va fi mai eficientă și mai competitivă
Optimism la Finanțe. Cîțu: Economia va fi mai eficientă și mai competitivă

Economia României își va reveni și va ieși din această criză mai eficientă și mai competitivă, spune ministrul Finanțelor Florin Cîțu. Primele date oficiale privind impactul direct al pandemiei asupra economiei nu sunt, însă, la fel de optimiste.

Recomandări
INTERVIU. Traian Băsescu: ”Sunt cei mai slabi candidați din toate alegerile prezidențiale prin care a trecut România”
INTERVIU. Traian Băsescu: ”Sunt cei mai slabi candidați din toate alegerile prezidențiale prin care a trecut România”

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a fost invitatul Dianei Enache la Interviurile ȘtirileProTV.ro, unde a făcut o analiză politică atât a candidaților la alegerile prezidențiale din 2024, cât și a situației din Ucraina.

Cu cât vor creşte pensiile românilor de la 1 ianuarie 2025. Valoarea punctului de referinţă ajunge la 91 de lei
Cu cât vor creşte pensiile românilor de la 1 ianuarie 2025. Valoarea punctului de referinţă ajunge la 91 de lei

Valoarea Punctului de Referinţă (VPR), element esenţial în calculul pensiilor, va fi majorată, începând cu 1 ianuarie 2025, de la 81 de lei la 91 de lei, respectiv o creştere cu 12,1%.

Lovitură de teatru. FT: Olanda s-a răzgândit și nu mai vrea România în Schengen, după ce Austria s-a înduplecat să ne accepte
Lovitură de teatru. FT: Olanda s-a răzgândit și nu mai vrea România în Schengen, după ce Austria s-a înduplecat să ne accepte

România ar putea până la urmă să nu mai intre în Schengen, în ciuda asigurărilor date de premierul Marcel Ciolacu. Motivul nu mai este refuzul Austriei, care a fost în cele din urmă înduplecată să ne accepte, ci răzgândirea Olandei, prin noua putere.