Începe campania electorală pentru alegerile locale și europarlamentare. Cine candidează și care sunt regulile

62398642
Profimedia

Campania electorală pentru alegerile europarlamentare şi alegerile locale începe vineri şi se va încheia pe data de 8 iunie, la ora 7:00.

Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat că peste 18,96 milioane de cetăţeni cu drept de vot erau înscrişi în Registrul electoral la sfârşitul lunii aprilie.

Aceştia sunt aşteptaţi la urne pe 9 iunie pentru alegerea consilierilor locali, judeţeni, preşedinţilor de consilii judeţene, a primarilor, precum şi pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European.

Cine candidează la alegerile europarlamentare și locale

Candidaturile au rămas definitive - pe 29 aprilie cele pentru mandatele de eurodeputaţi, iar pe 8 mai - candidaturile pentru alegerile locale.

La alegerile europarlamentare vor participa 12 formaţiuni politice şi alianţe electorale şi patru candidaţi independenţi.

Cele 12 formaţiuni şi alianţe care participă cu liste de candidaţi sunt:

* Alianţa Electorală PSD PNL
* Alianţa Dreapta Unită USR - PMP - Forţa Dreptei
* România Socialistă
* Alianţa pentru Unirea Românilor
* Partidul S.O.S. România
* Partidul Alternativa Dreaptă
* Partidul Umanist Social Liberal
* Partidul Reînnoim Proiectul European al României
* Uniunea Democrată Maghiară din România
* Partidul România Mare
* Partidul Patrioţilor
* Partidul Diaspora Unită.

Candidaţii independenţi înscrişi la europarlamentare sunt:
Paula-Marinela Pîrvănescu, Vlad-Dan Gheorghe, Nicolae-Bogdănel Ştefănuţă şi Dumitru-Silvestru Şoşoacă.

În Capitală, 56 de candidaţi îşi dispută fotoliile de primari - nouă intră în cursă pentru funcţia de primar general, iar 47 pentru cele şase funcţii de primari de sectoare.

Ce este interzis în campania electorală

Biroul Electoral Central a precizat că în timpul campaniei electorale se aplică reguli specifice în privinţa acţiunilor şi materialelor de propagandă permise.

Conform BEC, în campania electorală este interzisă folosirea mesajelor sau sloganurilor cu caracter discriminatoriu sau a mesajelor de incitare la ură şi intoleranţă, precum şi a oricăror forme, mijloace, acte sau acţiuni de defăimare şi învrăjbire religioasă sau etnică.

Competitorii electorali trebuie să respecte regulile generale privind desfăşurarea campaniei electorale, să aibă un discurs echilibrat, onest şi constructiv şi să evite denaturarea sau manipularea informaţiilor pentru a preveni răspândirea ştirilor false, a acţiunilor de dezinformare şi a oricăror derapaje de natură să afecteze buna desfăşurare a procesului electoral.

Discursul electoral şi mesajele cu caracter politic transmise de către competitorii electorali trebuie dezvoltate în aşa fel încât să ofere garanţii privind respectarea şi promovarea principiilor democraţiei şi să contribuie la dezvoltarea unui climat de integritate în desfăşurarea campaniilor electorale, atât din respect pentru ceilalţi competitori, cât şi pentru alegători, a mai precizat BEC. Încălcarea normelor legale atrage aplicarea sancţiunilor contravenţionale ori penale, după caz.


Ghidurile de finanţare a campaniei pentru cele două tipuri de alegeri stabilesc reguli stricte în campania electorală pentru partide, alianţe şi candidaţi.

Primarii stabilesc locurile speciale pentru afişaj electoral la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale şi pentru Parlamentul European şi asigură amplasarea de panouri electorale în cadrul acestora.

În campania electorală, competitorii vor putea utiliza numai următoarele tipuri de materiale de propagandă electorală: afişe electorale cu dimensiuni de cel mult 500 mm o latură şi 350 mm cealaltă latură - pentru alegerile locale, respectiv 500 mm o latură şi 300 mm cealaltă latură - pentru alegerile europarlamentare; afişe electorale prin care se convoacă o reuniune electorală cu 400 mm o latură şi 250 mm cealaltă latură; materiale de propagandă electorală audio sau video, difuzate de mass-media audiovizuală gratuit sau contra cost; publicitate în presa scrisă; materiale de propagandă electorală online; broşuri, pliante, materiale tipărite pe suport hârtie, precum calendare, fluturaşi şi altele asemenea.

Totodată, nu vor putea fi finanţate în campania electorală utilizarea vehiculelor inscripţionate sau colantate cu sloganuri de campanie, imagini ale candidaţilor, precum şi cu orice alte referiri la competitorii electorali, utilizarea vehiculelor care difuzează materiale audio, în mers sau staţionar, spectacole, serbări, focuri de artificii.

Sunt interzise bannerele, mesh-urile, corturile publicitare, pavilioanele publicitare, panourile publicitare mobile, steagurile publicitare, calcanele, ecranele publicitare, indicatoarele publicitare direcţionale, structurile de publicitate autoportante, mijloacele de publicitate, panourile publicitare, proiectele publicitare speciale, publicitatea luminoasă.

În campania electorală, competitorilor le este interzisă efectuarea de cheltuieli în legătură cu oferirea, darea sau distribuirea către alegători, în mod direct sau indirect, a măştilor, a dezinfectanţilor, a odorizantelor auto, a pixurilor, cănilor, ceasurilor, tricourilor, jachetelor, gecilor, a impermeabilelor, pelerinelor, vestelor, şepcilor, căciulilor, fularelor, sacoşelor, pungilor, umbrelelor, găleţilor, brichetelor, chibriturilor, a produselor alimentare, produselor alcoolice, ţigărilor şi a altor produse din tutun, a calendarelor bisericeşti şi a altor asemenea produse, precum şi a oricăror alte bunuri oferite cu scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat.

Partidele politice, alianţele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi vor avea obligaţia de a imprima, în mod vizibil, pe toate materialele de propagandă electorală tipărite numele candidatului, denumirea partidului politic, a alianţei electorale din care acesta face parte, a alianţei politice sau a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, după caz, care le-a comandat, denumirea operatorului economic care le-a realizat, codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă, precum şi tirajul.

Formaţiunile politice şi candidaţii nu vor putea produce materiale de propagandă electorală în regie proprie.

Campanie la TV și radio

Candidaţii vor putea să îşi facă campanie electorală şi prin intermediul serviciilor de programe audiovizuale, conform mai multor reguli stabilite de Consiliul Naţional al Audiovizualului.

Aceştia vor avea acces la serviciile de radio şi de televiziune, publice şi private, numai în emisiunile special prevăzute în acest sens.

Radiodifuzorii publici şi privaţi sunt obligaţi să asigure desfăşurarea unei campanii electorale echitabile, echilibrate şi corecte pentru toţi competitorii electorali.

Pe data de 9 iunie, la ora 7,00, va începe procesul de votare, pentru ambele scrutinuri. Acesta se va încheia la ora 22,00.

Articol recomandat de sport.ro
Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”
Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”
Citește și...
Campania electorală începe pe 10 mai 2024. BEC explică regulile pentru propaganda politică permisă

Biroul Electoral Central informează că vineri începe campania electorală pentru alegerile din data de 9 iunie, subliniind că, de la acel moment, se aplică regulile specifice în privinţa acţiunilor şi materialelor de propagandă permise.

Veste bună pentru români, privind alegerile din vară. BEC a decis

Biroul Electoral Central a stabilit, vineri, măsurile pentru exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale la alegerile din data de 9 iunie, menţionând, între altele, că în secţiile de votare din străinătate nu se utilizează această urnă.

Peste 60% dintre români ar fi de acord cu votul obligatoriu, cu 20% mai mulți decât în 2014. Care este motivul. Sondaj INSCOP

Peste 60% dintre români sunt de acord cu votul obligatoriu, argumentând că o prezenţă mai mare la vot poate schimba lucrurile în bine, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro.  

Recomandări
De ce evită companiile străine să investească în România. „Sunt două meciuri pe care le-am pierdut”

România pierde investiții și ține tot mai greu pasul cu economiile altor țări. În ultimul an, țara noastră a coborât 12 locuri într-un clasament internațional privind capacitatea economiei de a susține dezvoltarea companiilor.

Conflictul om-urs scapă de sub control în România. De ce măsurile luate nu reușesc să țină urșii departe de oameni

Când vorbești despre protecția speciei fără o gestionare eficientă, culegi un conflict om-urs cu victime și pagube. Campania „Țara dintre oameni și urși” vorbește, miercuri, despre cum se face managementul ursului brun la noi. 

Știrile PRO TV lansează podcastul „Punct. Și de la capăt”, cu Cosmin Stan: Cele mai interesante povești nu sunt despre succes

Punct. Și de la capăt este podcastul în care oamenii își spun poveștile care i-au schimbat. Cu bune. Cu rele. Cu frică, curaj, pierderi, reușite, alegeri grele și începuturi noi.