Imagini tulburătoare din spitale. Medicii spală măştile și mănușile și le calcă cu fierul
Medicii spală măştile și mănușile de unică folosință, pentru că nu primesc materiale de protecție sanitară. Deși prea puțini manageri de spitale se plâng în mod public, pe internet apar mărturii și fotografii revoltătoare.
Iar problema nu se va rezolva curând. Furnizorii au stocurile epuizate sau termenele de livrare sunt uriașe. Autoritățile încearcă să găsească soluții în primul rând pentru spitale.
Aceste fotografii ar fi fost postate chiar de cadre medicale dintr-un mare spital din Bucureşti. Medicii şi asistentele au vrut să arate că spala măştile unică folosinţă, la ieşirea din tură, apoi le pun la uscat pe caloriferele din secţii. A doua zi le folosesc din nou, câte o pereche pentru 8 ore de muncă, fără să mai ştie cine le-a purtat în ziua anterioară.
Medic spital: "Muncim în condiţii care nu sunt sigure, nu avem combinezoane, mănuşi, măşti de protecţie cu filtru, avem măşti de protecţie de unică folosinţă pe care le spălam şi le reutilizam.
Reporter: Managerul, directorul medical, ei ştiu că practic le spălaţi şi le reutilizaţi?
Medic spital: "Da, deoarece a doua zi ni le dă pe semnătura, după ce se spală şi automat când terminăm tura trebuie să dăm masca înapoi şi nu am de unde să ştiu dacă a utilizat-o altcineva în locul meu.
Reporter: Practic le puneţi la uscat şi le refolosiţi?
Medic spital: "Da, le călcăm cu fierul.
Reporter: De ce?
Medic spital: "Pentru că ni s-a spus că aşa vor fi din nou sterile dacă le călcăm cu fierul de călcat. "
Şi asta în condiţiile în care protocolul spune că masca de unică folosinţă simplă trebuie schimbată la fiecare 4 ore, iar dacă angajatul intra în contact cu o persoană suspectă, trebuie înlocuită pe loc, cu una nouă. Şi la Galaţi situaţia este gravă. O povesteşte cineva din familia unui medic.
Personal medical Galaţi: Nu avem medic epidemiolog care să instruiască personalul medical. Youtube şi vastul internet sunt singurele surse de instruire, trebuie să înveţi tu şi nu e momentul pentru aşa ceva când ţara arde. Personalul nu a făcut simulare de echipare conformă pentru Covid-19 şi nu avem spaţii speciale pentru a dezbrăca echipamentele, nu avem suficiente echipamente, substanţe dezinfectante, combinezoanele nu sunt impermeabile, iar cele pe care le avem le improvizam şi nu avem ecrane de protecţia fetei."
Teoretic, orice spital din ţara poate face achiziţie de echipamente, pe SEAP - portalul de licitaţii. Au personalitate juridică, aşa că pot da comenzi către furnizori. Doar ca în stare de urgenţă, importatorii le comunica stocuri epuizate şi le prelungesc mult termenele de livrare.
Cum se pot face achizițiile
Dincolo de achiziţia directă, materialele pot fi cumpărate din 3 surse. Una ar fi prin ONAC, adică Oficiul Naţional de Achiziţii Centralizate, unde se pot înscrie primăriile, care la rândul lor pot furniza stocuri spitalelor. A doua sursă este producătorul de stat UNIFARM, prin contract direct, iar a treia o reprezintă fondurile de urgenţă de la Uniunea Europeană, unde se înscrie Ministerul Sănătăţii cu cerere de ofertă. Direcţiile judeţene de sănătate publică aduna necesarul din spitale şi comunica datele către Ministerul Sănătăţii.
La spitalului municipal din Timişoara, purtătorul de cuvânt anunţa că are cerere către furnizori pentru 70.000 de măşti, în condiţiile în care nu i-au fost livrate decât o mie de bucăţi, care se epuizează în 2 zile. A cerut sprijin de la ministerul Sănătăţii, de unde ar fi primit 25 de bucăţi.
Ramona Gâdea, purtătorul de cuvânt Spitalul Municipal Timişoara: "Fiecare termen în care unul dintre furnizori îmi spune că ne livrează echipamente, îmi dă o rază de speranța. Marţi voi primi 20.000 de măşti chirurgicale şi atunci pentru o perioadă de câteva zile pot să stau liniştită că ai noştri colegi şi angajaţi au măştile săptămâna viitoare vom primi ceva combinezoane. Eu astăzi am împărţit o mie de măşti în UPU, către ATI, către camerele de gardă. "
Multe spitale au bani, dar nu au de unde să procure consumabile şi echipamente. Oana Gheorghiu, de la Asociaţia Dăruieşte Viaţa spune că aceste măsuri ar fi trebuit luate cu mult înainte de declararea stării de urgenţă.
Oana Gheorghiu, fondator "Dăruieşte Viaţa": "Am decis să nu mai dăm către spitale, dăm direct medicilor, ei le primesc, ei le gestionează, considerăm că nu sunt copii de grădiniţă şi nici nu le iau acasă cum am mai văzut miniştrii prin birouri super echipaţi.
Reporter: Sunt medici care au primit, funcţionează treaba asta?
Oana Gheorghiu, fondator "Dăruieşte Viaţa": "Direct medicilor le-am dat cu semnătură lor, le facem procese verbale de predare primire. "
Fundaţia a apelat la sprijinul ambasadelor şi, în urma unei colaborări cu statul Israel, a semnat un contract de peste un milion şi jumătate de dolari, pentru cumpărarea de echipamente de protecţie înăltă la virus. Problema este ca alte fundaţii din ţară şi oameni de bine care s-au oferit să adune fonduri pentru a sprijini spitalele stau acum cu donaţiile în conturi şi nu ştiu de unde să facă achiziţii. Mai ales că există şi teama unor oferte de la firme fantomă.
Din păcate, nici la nivelul societăţii civile nu exista o colaborare eficientă. Experienţa altor state arata că acolo unde autorităţile conlucrează cu fundaţiile, ajutorul este unul real, coerent.
Oana Gheorghiu, fondator "Dăruieşte Viaţa": "Ar fi trebuit să existe o coordonare la nivel naţional realizată de ministerul sănătăţii care să folosească această energie uriaşă şi aceste fonduri multe şi să le folosim strategic.
Reporter: V-au contactat?
Oana Gheorghiu, fondator "Dăruieşte Viaţa": Nu, nu ne-au căutat şi nici nu ne-au răspuns la ofertele pe care le-am făcut în mod oficial."
Premierul şi ministrul sănătăţii dau asigurări că prioritate la distribuire vor avea spitalele aflate în prima linie de luptă cu COVID.
Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii: "La nivelul spitalelor de faza 1, 2 vom asigura aparatura şi protecţie şi teste pentru cei care vor intra în testare."
Probleme cu stocurile de echipamente şi consumabile exista în toate ţările care lupta cu pandemia. La americani, dar şi în unele state din Vestul Europei exista metoda sterilizării măştilor, pentru a fi refolosite. Acolo este folosită însă aparatura specială, nu spălarea şi uscarea pe calorifer.
