Dumitru Dragomir si Gino Iorgulescu, achitati definitiv in dosarul de coruptie

La ultimul termen de judecata al procesului, in 24 septembrie, procurorul DNA a sustinut, in fata judecatorilor ICCJ, ca Tribunalul si Curtea de Apel Bucuresti i-au achitat in mod gresit pe presedintele LPF Dumitru Dragomir si pe Gino Iorgulescu, pe motiv ca probele acuzarii nu dovedesc faptele imputate, si a cerut in consecinta condamnarea celor doi la pedepse cu executare.

Procurorul a sustinut ca tribunalul a apreciat ca probatoriul este insuficient pentru dovedirea acuzatiilor, subliniind ca aceasta argumentatie a instantei este nejustificata, intrucat probele dovedesc coruptia si spalarea de bani de care sunt acuzati inculpatii din acest dosar.

Totodata, procurorul a precizat ca documentele Garzii Financiare, dar si ale altor institutii, dovedesc actiunile celor patru. O alta eroare comisa de tribunal ar fi, in opinia procurorului, aceea ca mentioneaza faptul ca Adunarea Generala a LPF ar fi cerut si ar fi fost de acord cu contractul privind cumpararea terenului ce face obiectul acestei cauze, afirmatie "total neprobata".

Procurorul a aratat ca instanta nu motiveaza aceasta afirmatie, iar la dosar nu exista niciun astfel de document. DNA imputa tribunalului si sustinerea faptului ca Dumitru Dragomir ar fi fost mandatat de Adunarea Generala a LPF sa se ocupe de perfectarea contractului privind terenul respectiv. Cu acelasi prilej, procurorul a aratat, din nou, ca nu exista un astfel de mandat depus la dosarul cauzei, precizand totodata ca tribunalul a pus pret pe declaratiile martorilor propusi de aparare si a eliminat declaratiile martorilor acuzarii.

Citește și

Un spital are conturile blocate, pentru o datoria rezultata in urma unui caz de malpraxis

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Procurorul a intarit ideea, aratand ca LPF a dat un raspuns oficial la cererea DNA prin care a aratat ca nu va exista vreodata un mandat pentru ca Dragomir sa se ocupe de perfectarea contractului de vanzare-cuparare a terenului in cauza. In legatura cu decizia de mentinere a achitarii date de Curtea de Apel Bucuresti, procurorul DNA a afirmat ca din completul de judecata a facut parte si judecatoarea Viorica Costiniu (al carei sot a fost deferit justitiei pentru fapte de coruptie-n.r.), "care avea o problema foarte mare privind incompatibilitatea".

Procurorul a precizat ca acest judecator ar fi trebuit sa se abtina de la judecarea acestei cauze si ca DNA nu putea sa recurga la procedura recuzarii, nefiind parte in cauza. "Costiniu face afirmatii nejustificate. Noi niciodata nu am spus ca Dumitru Iacob este cel mai credibil martor. Trebuie sa observati ca si instantele pot comite erori", a mai aratat procurorul.

Acesta a precizat ca Dumitru Dragomir a incercat sa-si preconstituie probe atunci cand, la Adunarea Generala din decembrie 2007, i-a pus pe reprezentantii acestei formatiuni sa reconfirme, printr-un document oficial, decizia prin care, in 2001, aceeasi AG l-a imputernicit pe Dragomir in legatura cu demersurile pentru achizitionarea terenului.

Procurorul a sustinut ca nu intelege de ce trebuia reconfirmat un astfel de mandat si ca nu intelege de ce Dumitru Dragomir i-a pus la acel moment pe membrii AG sa mearga fiecare la notar si sa declare pe proprie raspundere ca el a fost mandatat in 2001 pentru demersurile privind achizitia terenului.

"Dragomir nu se opreste aici cu preconstituirea de probe, ci se poate observa foarte clar, din stenograma Adunarii Generale din 12 decembrie 2007, cum Dumitru Dragomir le cere membrilor AG sa dea o declaratie la notar cum ca el a fost mandatat in 2001 pentru a se ocupa de achizitionarea acelui teren. (...) Cum e posibil ca soferului sa i se vanda o bucata de teren in continuarea celui achizitionat de LPF cu 60 de dolari, in vreme ce LPF-ului i s-a vandut cu 200 de dolari", a mai aratat magistratul DNA.

In consecinta, procurorul a cerut pedepse cu executare in cazul lui Dumitru Dragomir, pentru luare de mita, si al lui Gino Iorgulescu, pentru spalare de bani.

Totodata, el a cerut sa fie condamnati si fiul lui Dragomir, Bogdan Dragomir, precum si soferul LPF, Florin Badita. In 5 mai 2008, Dumitru Dragomir a fost trimis in judecata de procurorii DNA pentru luare de mita, iar Gino Iorgulescu, fost presedinte al FC National si fost membru in Adunarea Generala a Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF), a fost deferit justitiei pentru dare de mita, spalare de bani si participatie improprie la savarsirea infractiunii de fals intelectual.

Totodata, procurorii anticoruptie l-au trimis in judecata si pe Florin Bogdan Badita, fost angajat al Ligii Profesioniste de Fotbal ca sofer personal al lui Dumitru Dragomir, care de la data de 1 februarie 2004 este administrator al SC "Bodu" SRL Bucuresti, pentru complicitate la luare de mita, spalare de bani, participatie improprie la savarsirea infractiunii de fals intelectual si uz de fals.

Alaturi de acestia, in acelasi dosar a fost judecat si fiul presedintelui LPF, Bogdan-Dumitru Dragomir, pentru spalare de bani si participatie improprie la savarsirea infractiunii de fals intelectual. Potrivit rechizitoriului, in 4 aprilie 2001, Dumitru Dragomir ar fi primit de la Gino Iorgulescu un teren din Bucuresti, cu o suprafata de 351,79 de metri patrati, in valoare de 32.600,26 de dolari, pentru ca, in schimb, sa accepte achizitia de catre LPF a unui teren in suprafata de 1.497,21 de metri patrati, din aceeasi zona si a unei constructii in suprafata de 279,72 de metri patrati, nefinalizata si ridicata fara autorizatie pe terenul respectiv.

"Liga a achizitionat imobilele respective cu incalcarea Statutului LPF, cu suma de 355.000 de dolari, pret supraevaluat, deoarece reprezenta o valoare de trei ori mai mare decat pretul practicat pe piata libera in zona respectiva la acea data", sustinea DNA.

Pentru a ascunde adevarata natura a bunului dat cu titlu de mita lui Dumitru Dragomir, Gino Iorgulescu ar fi trecut in proprietatea soferului Florin-Bogdan Badita terenul de 351,79 de metri patrati, printr-un contract incheiat la un notariat public. In contractul de vanzare-cumparare astfel incheiat s-a consemnat in fals ca pentru acest imobil s-a achitat suma de 600.000.000 de lei vechi (60.000 de lei noi), desi in realitate acesti bani nu au fost achitati, potrivit anchetatorilor DNA.

In rechizitoriul trimis instantei, procurorii mai arata ca, in perioada 2001-2004, in baza acestui contract de vanzare-cumparare, s-au realizat formalitatile de inscriere in Cartea Funciara a imobilelor respective si de obtinere a autorizatiei de constructie pentru ridicarea unei locuinte.

Totodata, in 24 mai 2004, in baza unui alt contract de vanzare-cumparare, incheiat in forma autentica, Florin Bogdan Badita, cu acceptul lui Bogdan Dragomir, a trecut terenul respectiv in proprietatea societatii "Bodu", contract in care s-a consemnat, in fals, ca pentru tranzactie s-a platit suma de 900.000.000 de lei vechi (90.000 de RON).

In perioada 2004 - 2007, Florin Bogdan Badita a folosit acest contract pentru a inregistra operatiunea in contabilitatea firmei si pentru a realiza formalitatile legale in vederea inscrierii imobilului in Cartea Funciara si obtinerii autorizatiei de dezmembrare a constructiei amplasate pe acest imobil, mai sustin procurorii. DNA a instituit sechestru asigurator asupra bunului care ar fi fost primit cu titlu de mita, in vederea confiscarii de catre instanta de judecata.

Potrivit rechizitoriului DNA, in tranzactia imobiliara au fost implicati si Sorin Ovidiu Vintu, si Dan Iosif (decedat intre timp-n.r.). In februarie 2011, cei patru au fost achitati de Tribunalul Bucuresti, decizia fiind mentinuta, in noiembrie 2011, de catre Curtea de Apel Bucuresti. Inalta Curte de Casatie si Justitie este ultima instanta care se va pronunta definitiv in acest caz.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5