Anunțul a fost făcut de premierul Ilie Bolojan, care a precizat că documentul va include deduceri din impozitul pe profit pentru investiții, măsuri de stimulare a investițiilor străine, sprijin pentru cercetare-dezvoltare, ajutoare de stat, precum și măsuri de simplificare și debirocratizare.
Potrivit premierului, detaliile sunt în curs de finalizare, iar până săptămâna viitoare cele două pachete legislative – reforma administrației și relansarea economică – ar urma să fie definitiv încheiate și adoptate împreună.
„Legislația va defini pachete de sprijin care să susțină, de exemplu, componentele de cercetare-dezvoltare, care să susțină investițiile străine în România, pentru a le atrage, care să susțină anumite sectoare care au valoare în viitor, de exemplu, componenta de metale rare”, a declarat Ilie Bolojan, într-un interviu la Radio România Actualități.
Tensiunile politice nu lipsesc. PSD a avertizat că nu va susține reformele guvernamentale dacă nu este adoptat și programul social-democrat de stimulare economică, care are ca mecanism principal creditul fiscal. Social-democrații insistă ca propriile propuneri să fie incluse în pachetul final și amenință cu retragerea sprijinului parlamentar în caz contrar.
Premierul a respins ideea unei instabilități politice iminente și a subliniat că asumarea răspunderii guvernului va reprezenta testul real al susținerii parlamentare. În același timp, a avertizat că senzația de impredictibilitate politică afectează costurile de finanțare ale României și încrederea investitorilor.
Ținta PIB-ului pentru anul curent
În ceea ce privește perspectivele bugetare, Ilie Bolojan a indicat că pentru 2026 ar putea fi țintit un produs intern brut de peste 2.000 de miliarde de lei, un deficit apropiat de 6% și o inflație ușor peste 4%, cifre care urmează să fie rafinate în discuțiile tehnice din perioada următoare.
Nu vor mai crește taxele și impozitele în 2026
Premierul a dat asigurări că anul 2025 va marca finalul măsurilor de corectare a deficitului bugetar, subliniind că nu sunt avute în vedere majorări de taxe sau impozite.
„Acest an este un an în care, practic, măsurile de corectare a deficitului se vor încheia, nu vor mai crește taxe și impozite. Greutatea va fi preluată și de către aparatul de stat”, a spus șeful Executivului, adăugând că efectele acestor măsuri vor începe să se vadă treptat în a doua jumătate a anului.
În paralel, reforma administrației publice prevede reducerea cheltuielilor cu personalul, acolo unde aparatul administrativ este supradimensionat, precum și creșterea capacității autorităților locale de a-și colecta veniturile proprii. Ilie Bolojan a explicat că România se află într-o situație dezechilibrată față de media europeană, cu administrații locale dependente masiv de transferurile de la bugetul de stat, finanțate adesea prin împrumuturi.
Deficitul așteptat
Premierul a respins ideea unei instabilități politice iminente și a subliniat că asumarea răspunderii guvernului va reprezenta testul real al susținerii parlamentare. În același timp, a avertizat că senzația de impredictibilitate politică afectează costurile de finanțare ale României și încrederea investitorilor.
Soft pentru valoarea de piață a imobilelor
Bolojan a mai spus că valoarea de piață a imobilelor, vizată pentru noul mod de calculare a impozitelor din 2027, ar putea fi determinată de un program informatic. Practic, o formulă care să se apropie de valoarea de piaţă medie din România.
„În momentul în care acest soft, care este în lucru la Ministerul de Finanţe, printr-o colaborare cu Banca Mondială, va fi finalizat în acest an. El primeşte date din piaţă, toate tranzacţiile care se fac în România trebuie comunicate într-un sistem în aşa fel încât, din sutele de mii de tranzacţii care se fac într-un an de zile, să determini valoarea de piaţă a unor imobile, în zona Militari din Bucureşti sau într-un cartier din Timişoara sau într-o comună din România. Deci ar trebui ca, din 2027, primăriile şi cetăţenii să aibă un soft în care să se vadă valoarea de piaţă a imobilelor din fiecare localitate, cât de cât, pe zone, care să fie o bază de calcul pentru impozitele locale”, a precizat premierul.
