Generalul Ben Hodges, interviu pentru Știrile PRO TV: Regiunea Crimeea va deveni aproape o capcană pentru ruși
Generalul-locotenent ( în rezervă) Ben Hodges - fost comandant al trupelor aliate din Europa - a vorbit într-un interviu acordat Știrile PRO TV despre evoluția războiului din Ucraina și cât de mare este riscul ca Rusia să atace o țară NATO.
Cosmin Stan: Din perspectiva dumneavoastră și conform informațiilor la care aveți acces, cum apreciați situația actuală a războiului din Ucraina, care ar fi perspectiva.
Ben Hodges: Ucraina a atins un impuls ireversibil, cred că nu există întoarcere. Cred că în următoarele două luni va fi o luptă foarte grea. Este prea devreme pentru a planifica paradele de victorie. Rușii vor continua să lanseze rachete împotriva țintelor civile. Dar ținând cont de toate acestea, cred că probabil până în februarie forțele ucrainene vor fi în măsură să înceapă eliberarea Crimeei și acest lucru va dura câteva luni pentru a folosi drone cu rază lungă de acțiune și alte diferite lucruri, pentru a face Crimea de nesuportat pentru forțele ruse. Și cred că până la sfârșitul verii, august, forțele ruse vor fi forțate să plece. Cred asta pentru că sunt doar două drumuri care merg în Crimeea, unul peste podul Kurch și apoi cel care merge de-a lungul coastei Azov, prin Mariopol. Podul Kurch a fost deja lovit o dată și mai mult ca sigur că va putea fi lovit din nou. Podul de uscat, de-a lungul coastei Azov, este deja în raza Himars, așa că va fi perturbat și cred că următoarele două luni vor fi groaznice și se vor înrăutăți pentru forțele ruse și cred că regiunea Crimeea va deveni, de fapt, aproape o capcană pentru ruși.
Cosmin Stan: Ce ne puteți spune despre regiunea ocupată Donbas?
Ben Hodges: Nu știu, desigur, nu știu cum va proceda generalul, cum sunt organizați pentru această continuare a ofensivei, dar sunt sigur că vor menține presiunea asupra forțelor rusești. Ei nu vor să le dea, în special celor noi, șansa de a învăța să fie mai buni. Eu doar cred că ucrainenii vor fi mai buni. Sunt mai bine pregătiți, mai bine organizați pentru iarnă, pentru a lupta iarna. Și adu-ți aminte că aceşti soldaţi ruși care stau în Donbas și Luhansk și alte zone care sunt ocupate, nu e patria lor acolo, ei nu apără Rusia. Așa că eu cred că voința de a lupta, mai ales în condiții groaznice, și în cele în care sunt bătuți de forțele ucrainene, cred că le va fi foarte greu să susțină asta.
Cosmin Stan: Deci vedeți sfârșitul războiului până la vară?
Ben Hodges: Da, dar partea principală, desigur, ar fi eliberarea Crimeei. La cum arată acum, asta încerc să-mi imaginez că ar putea fi. Știi, s-ar putea ca acordul într-un final cu Rusia, desigur, recunoscând că Crimeea este un teritoriu suveran al Ucrainei ... dar poate că există un fel de tranziție în care baza navală din Sevastopol se va preda complet ucrainenilor peste câțiva ani sau cam aşa ceva. Nu știu, pentru că nu am niciun rol în toate acestea. Dar lucrul de care sunt convins este că nu poate exista niciodată pace și securitate pentru Ucraina atâta timp cât Rusia controlează Crimeea. Niciodată.
Cosmin Stan: Care credeți că va fi următoarea mișcare a lui Putin în situația actuală?
Ben Hodges: Cred că va continua să lanseze atacuri cu rachete asupra civililor nevinovați, omorându-i, încercând să distrugă rețeaua electrică din orașele ucrainene, pentru a face ca acele orașe să fie nelocuibile în timpul iernii. Iar scopul, desigur, este de a aduce ucrainenii pe drumul spre Europa de Vest că refugiați, pentru a pune presiune asupra capitalelor europene și pentru a pune presiune asupra Kievului. Deci acesta este motivul pentru toate acestea. Și, de asemenea, aceste mii de soldați, nou mobilizați, care au început deja să fie măcelăriți, acesta este un schimb criminal de cadavre. Așa că scopul Kremlinului este să tragă de asta, sperând că noi, Occidentul, ne vom pierde voința de a sprijini Ucraina.
Cosmin Stan: Ce părere aveți de amenințările nucleare ale lui Putin? Încă le mai vedeți ca făcând parte din această poveste?
Ben Hodges: Bineînțeles că le iau în serios. Are mii de arme, nu i-a păsat câți oameni nevinovați sunt uciși. Dar cred și că personalul și oamenii din jurul lui Putin, cei de la nivelul numărul unu, îl cred pe președintele Biden, iar președintele Biden a spus că vor exista consecințe catastrofale. Cred că ei cred asta. Nu este o linie roșie peste care se poate trece.
În al doilea rând, se gândeau că ar putea face asta oricum. Nu există niciun avantaj, mă refer la faptul că o armă nucleară tactică nu va schimba situația generală pe câmpul de luptă, așa că de ce ar face asta și ar suferi consecințele, fără niciun beneficiu? De aceea mă îndoiesc. Și este interesant că, de când președintele J a spus, în urmă cu trei săptămâni, cred, că un război nuclear este un lucru rău, că amenințările cu un război nuclear sunt un lucru rău, nici nu am mai auzit despre asta, unde locuiesc, în Germania: zero.
Cosmin Stan: Dar ce credeți, cât de mare este, acum sau în viitorul apropiat, riscul implicării directe a NATO în acest război?
Ben Hodges: Cred că acest lucru s-ar putea întâmpla doar dacă Rusia atacă o țară NATO. Bineînțeles, mi-ar plăcea să văd că noi toți oferim mai multe resurse Ucrainei, mai multe arme de precizie, cu rază lungă de acțiune, tancuri, vehicule blindate pentru infanterie, mai multă apărare aeriană și antirachetă. Așa că acesta este singurul lucru pe marginea căruia nu sunt de acord cu Casa Albă. Cred că s-au oprit brusc și nu cunosc toate motivele, pentru că acele lucruri, vehiculele blindate, sunt disponibile. Avem o problemă, cu toții avem o problemă, cu muniția. Nu am avut prea multă la început și, după douăzeci de ani de Irak şi Afganistan, unde nu am avut nevoie de prea multă muniție, așa că nu am fabricat prea multă, iar acum industria de apărare trebuie să reacţioneze cu adevărat.
Cât de mare este riscul ca Rusia să atace o țară NATO
Cosmin Stan: Cât de mare este riscul ca Rusia să atace o țară NATO?
Ben Hodges: Nici nu îmi pot imagina că ar face asta. Adică, asta ar garanta nu doar înfrângerea în Ucraina, însă și distrugerea a mare parte din armata lor. Adică, am văzut cât de slab este antrenată mare parte din armata lor. Marina nici măcar nu se află în luptă, cu excepția lansării de rachete Iskander, Ucraina nici măcar nu avea o marină și rușii nu au reușit să obțină superioritatea aeriană, deși aveau avantaje uriașe. Și vă imaginați ce s-ar întâmpla dacă forțele aeriene ale NATO sau forțele navale ale NATO s-ar implica. Și, bineînțeles, forțele terestre. Diferența de calitate ar fi atât de mare, și cred că rușii nu ar putea face nimic în privința asta.
Cosmin Stan: Deci, vorbind despre termenii în care președintele Iohannis a cerut insistent mai multe trupe NATO și trupe americane... bineînțeles, în România. Avem deja aproximativ cinci mii dintre acestea. Cum ar trebui NATO să răspundă acestor solicitări?
Ben Hodges: Păi, cred, desigur, că România este un aliat atât de bun al NATO, atât de încredere, spune da la tot și ne îndeplinește fiecare sarcină, permiteți-mi să o spun așa. Și, bineînțeles, calitatea soldaților români, efortul de modernizare, iar România oferă mai mult decât primește, nu există nicio îndoială. Dar desigur că se află într-o regiune critică, și de aceea, noi, și alte țări au ajuns să investească atât de mult în Romania, în Câmpia Turzii, în Mihail Kogălniceanu, în zona de antrenament Cincu, şi de aceea suntem acolo, pentru că România este centrul nostru de greutate, este efortul nostru principal pentru tot ceea ce facem în regiunea Mării Negre, așa că cred că aș fi în favoarea mai multor trupe americane, știți, de la început până la partea de sus a frontului de est al NATO, până în Bulgaria, cu siguranță.
Dar cred că este important ca noi să avem în vedere că nu este vorba doar de trupe, ci este vorba de soldați care sunt gata să lupte, care sunt pregătiți, astfel încât trebuie să aveți zone de antrenament adecvate, locuri de exersare pentru armele lor, locuri pentru antrenamentul cu manevre aeriene, de artilerie și forțe terestre la un loc. Trebuie să ai locuri unde să faci asta, și deci dacă Romania vrea mai multe forţe NATO, acolo România trebuie să evalueze dacă au suficiente zone, nu doar barăci, ci și zone de antrenament, întreținere, pe deasupra, a ceea ce are nevoie România pentru ea. Nu știu dacă aveți încă asta, dar asta asta ar fi primul meu semn de întrebare.
Iar al doilea lucru, desigur, infrastructura de transport în România nu este aşa de grozavă, aşa că, din această cauză, aş prefera poziţionarea unor echipamente. Capacitatea alianței de a se mișca rapid sau mai rapid decât forțele Federației Ruse este o parte importantă a descurajării. Iar în acest moment este foarte greu să muți echipamente militare în România.
Cosmin Stan: Deci, temerile președintelui Iohannis sunt oarecum justificate în acest sens, dacă ceva s-ar întâmpla, cum ar putea NATO să reacționeze foarte repede.
Ben Hodges: Ei bine, nu e nici măcar asta. Adică, vreau să spun că există deja forțe aici și vor veni și mai multe , așadar România are o responsabilitate ca membru al NATO-ului și ca membru al UE pe care ști să-și facă partea, pentru a îmbunătăți infrastructura, care nu este adecvată în acest moment. Iar România nu este o insulă, este parte din frontul NATO, la fel și Bulgăria și toți ceilalți vecini din spatele vostru. Deci obținerea capacității de a se deplasa lateral, de la nord la sud, precum și la est la vest, este o parte importantă a capacității de a aduce în discuție logistică. Vreau să spun că lupta nu va dura o săptămână, dacă va exista o luptă, va dura luni de zile, așa că trebuie să poți aduce mai multe lucruri, așa că ai nevoie de cale ferată. Deci, ai nevoie de cale ferată și vedem ce s-a întâmplat. Căile ferate, podurile, toate acestea sunt atacate în Ucraina, așa că trebuie să aveți suficientă capacitate de transport. Traficul feroviar, pe autostradă, pe barje, toate acestea sunt necesare pentru a descuraja și pentru o apărare adecvată.
Cosmin Stan: Apreciați că 5.000 de soldați, pe care îi avem acum, sunt suficienți pentru ceea ce are de oferit România în ceea ce privește zonele de antrenament, infrastructura și așa mai departe?
Ben Hodges: Nu știu. Sunt plecat de câțiva ani acum, așa că nu știu care este capacitatea din poligon și zonele de antrenament pentru a sprijini forțele române și forțele NATO. Dar știu că generalul Petrescu și generalul Bădilă și ceilalți oameni care se gândesc la apărarea României, aceștia sunt militari foarte profesioniști care înțeleg cum funcționează lucrurile.
Cosmin Stan: Dar, pentru moment, 5.000 de soldați sunt suficienți?
Ben Hodges: Asta avem acum, bine? Și gândiți-vă că România se antrenează de ani de zile, numărul trupelor aliate crește pe măsură ce vorbim și forțele rusești sunt lovite. Deci este suficient? Vom ști doar dacă Rusia nu va ataca niciodată. Așa funcționează descurajarea. Când inamicul spune: nu vrem să facem asta. Și cred că ceea ce puteți face acum este să profitați de ceea ce există acum, asigurându-vă că sunteți cât mai pregătiți, că se lucrează împreună, că forțele române sunt interoperabile cu celelalte. Cred că, pe lângă trupele terestre, este și apărarea aeriană și antirachetă. Vedem că Rusia este dispusă să cheltuie o rachetă de mai multe milioane de dolari împotriva unui bloc de apartamente. Deci, cu siguranță, niciunul dintre noi nu are suficientă apărare împotriva rachetelor aeriene. Acesta este un domeniu în care cred că ar trebui să se facă mai mult. În special în jurul Constanței, acesta este un port maritim important, precum și în alte orașe importante.
Cosmin Stan: Dar credeți că NATO face, acum, suficient pentru a descuraja orice escaladare a situației?
Ben Hodges: Nu este niciodată suficient. Mă întrebați dacă 5.000 de sldați sunt suficienți, dacă NATO face suficient. Nu este niciodată suficient, aceasta este natura descurajării. Trebuie să te antrenezi în continuare, trebuie să fii pregătit.
Nu e niciodată suficient. Vreau să spun că asta este natura descurajării : trebuie să continui să te antrenezi, trebuie să fii pregătit - la sediul NATO, la Ministerul Apărării din România. La comandamentul american din Europa există o permanent evaluare a capacităților dacă ceea ce avem este suficient să transmitem inamicului nostru nu fă asta, nu face această teribilă greșeală! Adică, asta este natura descurajării. Așa că cred că dacă avem suficientă logistică, suficientă muniție, suficientă combustibil, infrastructură care ne permite să ne mișcăm rapid, aviație și rachete de apărare, dacă am făcut exerciții militare, antrenamente până la punctul de eșec, adică un exercițiu pentru a găsi unde sunt punctele slabe și apoi continuăm să lucrăm la el fără oprire. Asta e descurajarea … non-stop. Nu există nici un număr magic la care să ajungi să spui - ok, e bine, bine, suntem în siguranță. Dar acel număr nu există.
