Cine a otrăvit aerul din București. Garda de Mediu a descoperit vinovatul
Din cauza poluării, aerul a fost din nou irespirabil sâmbătă noapte în București și Ilfov, la doar două zile distanță de un episod similar.
În unele zone s-au depășit aproape de 6 ori valorile limită în condițiile, în care medicii au spus clar că există o legătură între poluare și manifestările grave ale infectării cu coronavirus.
Dar acestea sunt valorile înregistrate de stații independente, în timp ce oficialii susțin că au fost creșteri, însă nu au depășit valorile admise.
Cu toate astea, au mers în control și au identificat o posibilă sursă a poluării: topitorie improvizată din Sintești-Ilfov.
Pe strada Polonă, într-o zonă centrală a Bucurestiului, măsurătorile independente arătau sâmbătă seară depășiri de 554% pentru PM 2,5 și 298% pentru PM 10, cele mai periculoase particule în suspensie care se pot infiltra în căile noastre respiratorii și plămâni.
La fel s-a întâmplat și în Sectorul 6. De aproape 5 ori erau depășite valorile maxime pentru PM 2,5 și de peste 3 ori pentru PM 10.
Prin comparație, aerul părea mai respirabil în Buftea, Ilfov, unde depășirile erau de "numai" 3 ori peste limită.
Ironia este singura armă rămasă celor care se confruntă constant cu aceste episoade de poluare cronică, negate de autorități.
De data aceasta, e drept, oficialii au recunoscut că s-au înregistrat creșteri la aproape toate stațiile de monitorizare, dar cifrele comunicate oficial sunt departe de a fi alarmante.
Au mers totuși în control și au identificat o posibilă sursă de poluare. O topitorie improvizată din Sintești, unde se ard tot felul de materiale, care nu funcționa în acel moment, dar proprietarul mai fusese amendat în trecut pentru același lucru și i s-a întocmit și un dosar penal.
Oficialii mai au însă o altă explicație: focul aprins de oameni pentru încălzire.
Poluare în curtea Agenției de Mediu
De fiecare dată când vine frigul, se întâmplă două lucruri: la țară, lumea începe să facă focul cu resturi, ca să salveze lemnele pregătite pentru iarnă și mai apare și inversiunea termică: aerul rece stă pur și simplu nemișcat și lipit de pământ, iar particulele care poluează nu mai sunt dispersate, aerul nu se mai primenește.
Până aici e clar. Ce nu e clar este de ce rețelele independente pentru măsurarea calității aerului arată valori diferite, mult mai mari, decât cele ale autorităților.
Oficialii Gărzii de Mediu, de exemplu, ne-au transmis că cele mai mari valori au fost înregistrate aici, la ieșirea din Pasajul Obor, dar și, ironic, în curtea Agenției de Mediu.
Singurele locuri unde s-ar fi constatat depășiri ale limitelor. Mult mai mici însă față de cifrele stațiilor independente.
Cei care lupta pentru protecția mediului au însă o explicație.
”Nu au senzori să măsoare, e bătaie de joc”.
Teoretic, lucrurile ar trebui să se schimbe. Ministrul Mediului a promis că va lua bani europeni pentru un sistem de măsurare a calității aerului în toată țara.
