Furtul de lemn, de neoprit în România. Metoda prin care hoții reușesc să fenteze sistemul SUMAL
Furtul din pădurile României continuă, în ciuda faptului că traseul lemnului este urmărit prin aplicația SUMAL, arată rapoartele organizației World Wide Fund, care cere îmbunătățirea sistemului de supraveghere.
Organizația a monitorizat o serie de transporturi de lemn cu camere de supraveghere și a ajuns la concluzia că o treime erau ilegale. Iar unul din cinci camioane conține mai mult lemn decât este declarat.
Aflat într-o pădure din Munții Călimani, activistul de mediu Tiberiu Boșutar a constatat mai multe metode de furt pe aceeași parcelă.
Alegeri 2024
07:25
Campania electorală s-a terminat. Cele mai marcante momente, de la zboruri private la ferme de troli și acuzații de spionaj
07:08
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024 | A doua zi de alegeri în diaspora. 40.000 de alegători au votat până sâmbătă ora 3:00
21:23
Ciolacu reafirmă că, dacă este ales preşedinte, l-ar desemna premier pe Bolojan şi că îşi doreşte o coaliţie cu PNL
20:58
Marcel Ciolacu este favorit clar pentru câștigarea alegerilor pe platforma pe care s-a pariat masiv în favoarea lui Trump
World Wide Fund susține că hoții au învățat cum să păcălească sistemul SUMAL, ca să ajungă în depozite cu lemnul tăiat ilegal.
Tiberiu Boșutar, actvist de mediu: „În România, dacă vrem să reducem din volumul de lemn tăiat ilegal, controalele trebuie începute din pădure, din fond forestier, de la cioată. Avem cioate nemarcate, avem arbori scoși cu tot cu rădăcini din pământ”.
Principala metodă de furt
Principala metodă de furt, spun activiștii de mediu, este supraîncărcarea. Unul din cinci transporturi înregistrate în SUMAL conține cu 20% mai mult lemn decât volumul declarat. În plus, se fac mai multe transporturi pe aceleași documente.
Iar în unele cazuri, fotografiile pe care operatorii le încarcă în SUMAL sunt neconcludente, iar sistemul nu poate depista fraudele. Activiștii spun că asemenea tentative ar putea fi anihilate, dacă am folosi inteligența artificială.
Radu Melu, șeful Departamentului Păduri al WWF România: „Avem niste breșe în sistemul Sumal. Avem nevoie să schimbăm această paradigma a pazei pădurilor pe care o avem astăzi, în care păzim 7 milioane de hectare de pădure în loc să verificăm prima plasare pe piață, așa cum spune și Regulamentul european”.
Nimeni nu poate estima la cât se ridică acum paguba din pădurile țării, dar chiar și reprezentanții industriei lemnului se plâng de efectele fenomenului.
World Wide Fund cere ca Noul Cod Silvic, aflat în lucru și care are termen de finalizare 30 iunie, să corecteze neajunsurile semnalate.
