Fiul presedintelui sectiei penale de la Tribunalul Cluj, arestat preventiv pentru hotii online
Magistratii Tribunalului Sibiu au emis, marti, mandat de arestare pentru 29 de zile pe numele fiului presedintelui Sectiei penale a Tribunalului Cluj, care fusese retinut de procurorii DIICOT intr-un dosar privind infractiuni legate de licitatii online.
Membrii gruparii sunt suspectati ca incepand cu anul 2010 si pana in prezent au postat anunturi privind vanzarea fictiva a unor autoturisme pe mai multe site-uri de profil.
Lui Ionut Adrian Dinca, fiul judecatoarei Ioana Nora Dinca, ii revenea rolul de a retrage sumele pe care cumparatorii autoturismelor le trimiteau drept avans. El se folosea de un buletin falsificat cu poza lui, dar cu datele victimei.
Ceilalti membrii ai gruparii, 8 la numar, se ocupau de postarea anunturilor insotite de poze ale masinilor. Preturile erau cu mult sub cel al pietei asa ca ofertele erau foarte atractive. Anunturile erau postate pe site-uri cunoscute. Ca sa castige si mai mult increderea, suspectii pretindeau ca sunt pensionari si ca pleaca sa locuiasca in Ungaria asa ca nu mai au nevoie de masina si vor sa o vanda cat mai repede. Discutau pe forumurile site-urilor si negociau pentru aceste masini pentru si mai multa credibilitate.
Potrivit unor surse judiciare, citate de Mediafax, fiul magistratului Ioana Nora Boiciuc a fost retinut pentru 24 de ore de procurorii DIICOT, alaturi de alta persoana.
Potrivit surselor citate, prejudiciul estimat este de aproximativ 100.000 de euro.
Politistii Brigazii de Combatere a Criminalitatii Organizate Alba Iulia, impreuna cu procurorii DIICOT Sibiu, au facut in luna iulie 14 perchezitii domiciliare in judetele Alba, Mures, Cluj, Valcea si in Bucuresti, pentru a destructura un grup infractional specializat in fraude informatice.
Pentru inducerea in eroare a potentialilor cumparatori, acestia au afisat preturi atractive si au convins mai multe persoane sa faca transferuri de bani prin Western Union. Cumparatorii trebuiau sa faca dovada posesiei unei sume de bani suficiente pentru achizitia autoturismelor, fapt pentru care le era indicat sa depuna suma de bani pe numele lor si sa trimita o copie scanata dupa formularul de depunere, care continea si codul de control al transferului.
Daca victimele nu trimiteau copia formularului, li se trimitea un link care, dupa accesare, le directiona pe un site de phishing (site care, desi continea cuvintele Western Union, nu apartinea acestei companii, fiind un site fals, clonat special pentru copierea codului de control al transferului).
Odata intrati in posesia acestui cod de control, membrii gruparii au falsificat cartile de identitate ale victimelor, prezentandu-se cu acestea la ghiseele operatorilor pentru retragerea sumelor de bani, prezentand documente de identitate foarte bine falsificate.
Initial, au fost audiate 42 de victime, prejudiciul depasind atunci 50.000 de euro si fiind identificati 11 membri ai gruparii.
