Fenomenul No Poach a început să afecteze salariile din România. Ce înseamnă și ce ne sfătuiesc specialiștii
Un fenomen nou pe piața muncii din România a început să afecteaze salariile. Consiliul Concurenței suspectează unele firme de acorduri de tip cartel în domeniul resurselor umane.
Altfel spus, șefii companiilor se înțeleg între ei să nu recruteze oameni, unii de la ceilalți, pe salarii mai bune. Asta, pentru a-i forța să rămână fiecare, la locul lui de muncă. Angajații care s-au confruntat cu astfel de situaţii, pot obține despăgubiri, dacă dau companiile în judecată.
Pe o piață a forței de muncă foarte complicată, unele companii încearcă să-și țină angajații prin metode ilegale, suspectează autoritățile din România.
Există informații că unele firme din construcții auto sau IT au făcut înțelegeri de tip cartel. Adică refuza la recrutare angajații care vin de la companiile cu care au astfel de înțelegeri.
Fenomenul se numește No Poach, adică Fără Acaparare. Este cunoscut în Europa sau Statele Unite acolo unde au fost sancționați deja giganți IT dovediți că au refuzat să angajeze specialiști doar pentru că veneau de la firme concurente.
În România prima anchetă a fost lansată de Consiliul Concurenței. Sunt cercetate 7 companii din domeniul construcțiilor de automobile care sunt acuzate că și-ar fi împărțit piața forței de muncă.
Oricine demisionează de la una dintre companii nu ar mai avea șanse să se angajeze la alta, spune o plângere anonimă la Consiliul Concurenței.
Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței: ”Dacă aceste suspiciuni se vor confirma, un comportament incorect. Angajații nu beneficiază de salarii la fel de bune dacă ar fi concurenţa. Este un cartel, în loc să concureze să atragă forţa de muncă, se înţeleg să mențină salariile mai jos.”
Reprezentanții Consiliului Concurenței au verificat mai multe firme. Pe una au amendat-o cu 400 de mii de lei pentru ca iniţial a refuzat să le acorde inspectorilor acces la date.
Dacă se dovedește că aceste companii au încălcat legea, pot fi amendate cu milioane de euro, adică 10 la sută din cifra de afaceri. Sancțiunea se reduce cu 30 la sută dacă responsabilii îşi recunosc vina.
Angajaţii care se consideră victime pot obține despăgubiri.
Csaba Asztalos, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării: ”Au efecte discriminatorii aceste înțelegeri. Decizia definitivă a CNCD îi poate ajuta să le obțină”.
Doar instanța de judecată poate stabili valoarea despăgubirii. Consiliul pentru Combaterea Discriminării nu cunoaște deocamdată astfel situații. În schimb, cei care au fost discriminați la locul de muncă, au primit și despăgubiri de până la zece mii de euro fiecare.
.webp)
