Europa este în fruntea cursei de reglementare a inteligenței artificiale. Cum arată legislația preliminară

Este o mișcare îndrăzneață care, speră oficialii din Bruxelles, va deschide calea unor standarde globale pentru o tehnologie folosită în orice, de la chatbots precum ChatGPT de la OpenAI, la proceduri chirurgicale și detectarea fraudelor bancare.

"Am făcut istorie astăzi", a declarat un membru al Parlamentului European jurnaliștilor care lucrează la Actul UE privind AI.

Parlamentarii au convenit asupra unei versiuni a proiectului de lege, care va fi negociată cu Consiliul Uniunii Europene și cu statele membre ale UE, înainte de a deveni lege.

În timp ce companiile Big Tech trag un semnal de alarmă cu privire la propriile lor creații, Europa a mers mai departe și a propus un răspuns concret la riscurile pe care începe să le prezinte inteligența artificială.

Citește și

Comisia Europeană cere platformelor online să identifice clar conținutul generat de inteligența artificială

Lavrov: Republica Moldova va fi „următoarea victimă a războiului hibrid dus de Occident împotriva Rusiei”. Reacția Chișinăului

Sute de oameni de știință și cercetători de top din domeniul AI au avertizat luna trecută că tehnologia reprezintă un risc pentru omenire, iar mai multe personalități, inclusiv președintele Microsoft, Brad Smith, și directorul general al OpenAI, Sam Altman, au cerut o mai mare reglementare a tehnologiei.

În cadrul "Yale CEO Summit" din această săptămână peste 40% dintre liderii de afaceri, inclusiv directorul general al brandului Coca-Cola, au declarat că inteligența artificială are potențialul de a distruge omenirea în mai puțin de zece ani.

În acest context, Actul UE privind AI urmărește să promoveze adoptarea inteligenței artificiale centrată pe om și demnă de încredere, care să asigure un nivel ridicat de protecție.

Principalele concluzii

După aprobare, legea se va aplica oricărei persoane care dezvoltă și implementează sisteme de inteligență artificială în UE, inclusiv companiilor situate în afara blocului comunitar.

Gradul de reglementare depinde de riscurile create de o anumită aplicație, de la minime la "inacceptabile".

Sistemele care se încadrează în cea de-a doua categorie sunt interzise cu desăvârșire. Printre acestea se numără sistemele de recunoaștere facială în timp real în spațiile publice dar și așa numitei „poliții predictive”.

Legislația stabilește, de asemenea, restricții stricte privind aplicațiile de inteligență artificială care pot amenința semnificativ sănătatea și siguranța mediului.

Printre acestea se numără sistemele utilizate pentru a influența alegătorii în cadrul alegerilor, precum și platformele de socializare cu peste 45 de milioane de utilizatori care recomandă conținut utilizatorilor.

Legea subliniază, de asemenea, cerințele de transparență pentru sistemele de inteligență artificială.

De exemplu, sisteme precum ChatGPT ar trebui să facă distincția între imaginile deep-fake și cele reale, și să ofere garanții împotriva generării de conținut ilegal.

De asemenea, ar trebui publicate rezumate detaliate ale datelor protejate de drepturi de autor utilizate, pentru a antrena aceste sisteme de inteligență artificială.

Sistemele de inteligență artificială cu risc minim sau inexistent, cum ar fi filtrele de spam, nu intră în mare parte sub incidența regulilor.

Pot fi sancțiuni mari

Cele mai multe sisteme de inteligență artificială se vor încadra probabil în categoriile de risc ridicat sau interzise, lăsându-i pe proprietarii lor expuși unor amenzi uriașe dacă nu respectă reglementările, potrivit lui Racheal Muldoon, avocat pledant la firma de avocatură londoneză Maitland Chambers.

Angajarea în practici interzise de AI ar putea duce la o amendă de până la 40 de milioane de euro sau o sumă egală cu până la 7% din cifra de afaceri anuală globală a unei companii.

Acest lucru merge mult mai departe decât legea emblematică a Europei privind confidențialitatea datelor, Regulamentul general privind protecția datelor, în temeiul căruia Meta a fost sancționată luna trecută cu o amendă de 1,2 miliarde de euro (1,3 miliarde de dolari). GDPR stabilește amenzi de până la 10 milioane de euro (10,8 milioane de dolari), sau până la 2% din cifra de afaceri globală a unei firme.

Amenzile prevăzute de Legea privind AI servesc drept "semnal de alarmă din partea legiuitorilor pentru a spune: "luați acest lucru în serios", a declarat Muldoon.

Protecții pentru inovare

În același timp, sancțiunile vor fi "proporționale" și vor lua în considerare poziția pe piață a furnizorilor la scară mică, sugerând că ar putea exista o anumită indulgență pentru start-up-uri.

Legea impune, de asemenea, statelor membre ale UE să stabilească cel puțin un "sandbox" de reglementare pentru a testa sistemele de inteligență artificială înainte de a fi implementate.

"Singurul lucru pe care am vrut să îl realizăm cu acest text este echilibrul", a declarat jurnaliștilor Dragoș Tudorache, membru al Parlamentului European. Actul îi protejează pe cetățeni și, în același timp, "promovează inovația, nu împiedică creativitatea, precum și implementarea și dezvoltarea AI în Europa", a adăugat el.

Actul le oferă cetățenilor dreptul de a depune plângeri împotriva furnizorilor de sisteme de inteligență artificială și prevede înființarea unui Birou UE pentru inteligență artificială care să monitorizeze aplicarea legislației. De asemenea, aceasta impune statelor membre să desemneze autorități naționale de supraveghere pentru AI.

Răspunsul companiilor

Microsoft care, împreună cu Google, se află în fruntea dezvoltării inteligenței artificiale la nivel global, a salutat progresele înregistrate în ceea ce privește legea, dar a declarat că așteaptă cu nerăbdare "perfecționarea ulterioară".

"Credem că inteligența artificială necesită o protecție legislativă, eforturi de aliniere la nivel internațional și acțiuni voluntare semnificative din partea companiilor care dezvoltă și implementează inteligența artificială", a declarat un purtător de cuvânt al Microsoft într-un comunicat.

IBM a cerut factorilor de decizie politică din UE să adopte o "abordare bazată pe riscuri" și a sugerat patru "îmbunătățiri cheie" la proiectul de lege, inclusiv o mai mare claritate în ceea ce privește AI cu risc ridicat "astfel încât să fie surprinse doar cazurile de utilizare cu adevărat cu risc ridicat".

Este posibil ca legea să nu intre în vigoare până în 2026, potrivit lui Muldoon, care a spus că este probabil să se facă revizuiri, având în vedere cât de rapid avansează AI. Legislația a trecut deja prin mai multe actualizări de când a început redactarea, în 2021.

"Legea își va extinde domeniul de aplicare pe măsură ce tehnologia se dezvoltă", a spus Muldoon.

Articol recomandat de sport.ro

Simona Halep și-a negociat revenirea pe teren! Turneul la care a fost dorită insistent: „A spus că ar vrea”