Incursiunile dronelor rusești în spațiul aerian al Republicii Moldova și al României sunt tot mai frecvente. Săptămâna aceasta, avionului președintelui ucrainean i s-a interzis să decoleze de la Chișinău. Observatorii bănuiesc că atacurile sunt deliberate, se arată într-un articol cu titlul ”Războiul dronelor purtat de Rusia ajunge în Republica Moldova și România”, publicat de Deutsche Welle.
Pentru ucraineni, războiul aerian purtat de Rusia este o realitate crudă și sângeroasă de ani de zile. În Ucraina, oameni își pierd viața în fiecare zi din cauza rachetelor, bombelor și dronelor. Însă și vecinii țării din Europa Centrală și de Sud-Est au fost afectați, deși la o scară mai mică: rachete și drone le încalcă uneori spațiul aerian și, ocazional, chiar se prăbușesc pe teritoriul lor.
În prezent, războiul dronelor purtat de Rusia se apropie periculos de mult de doi dintre vecinii Ucrainei: România și Republica Moldova, unde incidentele cu drone au devenit o întâmplare aproape zilnică. Dronele explodează adesea, provocând rănirea unor persoane; de asemenea, au avut loc recent atacuri asupra punctelor de control ucrainene de la granițele cu Republica Moldova și România.
Atacurile au escaladat într-o asemenea măsură, încât mulți observatori consideră că nu mai pot fi privite ca fiind neintenționate. Aceștia bănuiesc că Kremlinul încearcă în mod deliberat să extindă războiul către țările vecine Ucrainei.
DW: Rămâne neclar motivul pentru care România nu a doborât drona
Cea mai recentă incursiune și prăbușire a unei drone, survenită marți, a provocat agitație, întrucât a împiedicat decolarea, din capitala Republicii Moldova, Chișinău, a unui avion la bordul căruia se afla președintele ucrainean Volodimir Zelenski. O dronă rusească de tip „Gheran” – capabilă să atingă viteze de până la 500 de kilometri pe oră – a decolat din Crimeea, a traversat spațiul aerian ucrainean și s-a prăbușit în cele din urmă pe un câmp de floarea-soarelui din apropierea orașului moldovean Rîșcani.
Drona a survolat și teritoriul României, situație în care două avioane de vânătoare au fost ridicate de la sol de la baza aeriană NATO „Mihail Kogălniceanu”, situată lângă portul Constanța de la Marea Neagră; rămâne însă neclar motivul pentru care acestea nu au doborât drona, așa cum procedaseră cu alte ocazii.
Tot mai multe incidente în Republica Moldova și România
Cel mai grav aspect al incidentului a fost faptul că a demonstrat cât de limitată este capacitatea sistemului de apărare aeriană al Republicii Moldova de a proteja spațiul aerian al țării. Dronele au fost detectate și urmărite de serviciile de control al traficului aerian, însă nu a fost posibilă doborârea lor. Conform informațiilor disponibile public, țara dispune doar de un număr redus de rachete antiaeriene poloneze Piorun, capabile să protejeze doar anumite obiective specifice.
De la începutul lunii august a acestui an, au avut loc aproximativ trei duzini de incidente legate de drone în România și Republica Moldova. Majoritatea au constat în încălcări ale spațiului aerian, dar s-au înregistrat și prăbușiri ori explozii, fiind descoperite totodată resturi ale acestor aparate. În România, câteva drone au fost și doborâte. Potrivit datelor oficiale, doar în Republica Moldova s-au prăbușit 17 drone în luna august – un număr egal cu cel înregistrat pe parcursul întregului an 2025.
Decese la punctele de trecere a frontierei
În noaptea de 8 septembrie, a avut loc și un atac cu dronă asupra punctului de trecere a frontierei Starokozace, situat între Ucraina și sud-estul Republicii Moldova. Punctul de trecere, aflat la aproximativ un kilometru de teritoriul Republicii Moldova, a fost avariat în urma atacului. Două persoane și-au pierdut viața, iar alte două au fost rănite, printre acestea numărându-se și un cetățean moldovean.
Conducerea Republicii Moldova a condamnat cu fermitate atacul cu dronă. Președinta Maia Sandu a declarat miercuri că războiul declanșat de Rusia a ajuns la granița Republicii Moldova.
„Este greu de înțeles, având în vedere această realitate, că există încă voci care încearcă să-i convingă pe cetățenii moldoveni că Rusia nu este agresorul sau că războiul din regiunea noastră nu ne privește”, a afirmat Sandu.
Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a scris pe Facebook că este vorba despre incidente pe care „nu le mai putem privi ca pe ceva îndepărtat”. Amenințarea din partea Rusiei, a spus Grosu, nu este un „spectru” și nici propagandă: „Este o realitate cotidiană”.
Ministrul Apărării al Republicii Moldova, Anatolie Nosatîi, a declarat că nu mai poate fi exclusă posibilitatea ca, pe viitor, să existe victime în rândul cetățenilor moldoveni.
Vladimir Bolea, ministrul Infrastructurii, a avertizat că Giurgiulești – portul Republicii Moldova la Dunăre – ar putea deveni o țintă, după ce Ministerul rus de Externe a acuzat România și Republica Moldova că folosesc portul drept „nod de tranzit” pentru transporturi de armament.
O „operațiune planificată” de către Rusia?
Rosian Vasiloi, expert moldovean în domeniul militar și al securității și fost șef al Poliției de Frontieră din Republica Moldova, a scris pe Facebook, ca reacție la prăbușirea dronei de marți în Moldova: „Este o operațiune planificată de statul agresor”.
El a făcut referire și la traiectoria neobișnuită a dronei: după ce a zburat din Ucraina, traversând Republica Moldova și intrând în România, aceasta a efectuat o manevră de întoarcere și a revenit în Republica Moldova.
Vasiloi a concluzionat: „Nu mai putem privi spațiul nostru aerian ca fiind separat de cel al Ucrainei și al României. Ucraina, Republica Moldova și România formează deja o zonă operațională interconectată în ceea ce privește amenințările aeriene și impactul acestora asupra conectivității regionale”.
Conducerea României nu a reacționat încă la cele mai recente incidente. Însă, în luna iulie, guvernul român a operat o schimbare de direcție pe plan politic și militar: după o lungă perioadă de reținere, a început să doboare dronele care pătrund în spațiul aerian al României.
Fostul general român Virgil Bălăceanu, analist frecvent în mass-media din țară, a îndemnat liderii României să accelereze consolidarea capacităților de apărare aeriană. De asemenea, Bălăceanu consideră că incidentul cu drona de marți a fost o manevră deliberată.
În urma acestui ultim incident, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) din SUA – un important centru de analiză publică privind războiul Rusiei împotriva Ucrainei – a notat că, deși nu există dovezi că încălcările spațiului aerian ar fi fost intenționate, se poate spune că Rusia a avut de câștigat de pe urma unor astfel de acțiuni.
Mai exact, instituția a precizat că incursiunile efectuate cu cel mai nou și extrem de rapid model de dronă rusească Geran „urmăresc să testeze în continuare sistemele de apărare ale NATO și ale Republicii Moldova, precum și reacția întregii Alianțe Nord-Atlantice”.
