Dragnea, despre scandalul pensiilor: "Parlamentul va demite toata conducerea ASF". Ce spune despre abuzul in serviciu
Liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat miercuri ca scandalul despre nationalizarea pensiilor private a pornit de la presedintele ASF, Misu Negritoiu, care stie foarte bine ca in scurt timp Parlamentul va demite conducerea institutiei.
"In ceea ce priveste acest scandal despre nationalizarea pensiilor private, este pornit de la domnul Misu Negritoiu care este presedintele ASF, care stie foarte bine ca in foarte scurt timp Parlamentul va demite conducerea ASF pentru ca ceea ce se intampla acolo este foarte grav si au de suferit clientii romani si asiguratii romani", a afirmat Liviu Dragnea la Antena 3.
Presedintele Camerei Deputatilor a mai spus ca "Guvernul Romaniei ar trebui sa ceara explicatii la Ambasada Olandei si la Guvernul Olandei si la conducerea ING din Olanda pentru ca ceea ce a facut aceasta companie de asigurari in Romania poate puteau sa o faca intr-o colonie sau intr-o fosta colonie olandeza”.
"In Romania nu este permis asa ceva. Nu poti sa pornesti un asemenea scandal din nimic pentru ca nu a existat nici in programul de guvernare, nici vreo discutie in Guvern, nici vreo discutie in coalitie sau Parlament despre asa ceva”, a adaugat liderul PSD.
Liviu Dragnea a sustinut ca "ceea ce a facut aceasta companie de asigurari este nepermis".
"Din punctul meu de vedere, ASF, Guvernul si Ministerul de Finante trebuie sa actioneze foarte dur pentru ca trebuie sa fim exemplu si pentru celelalte multinationale care fac zeci de miliarde in Romania si care isi bat joc de romani si de statul roman. Nu exista o astfel de discutie nici macar informala din punctul nostru de vedere”, a subliniat presedintele PSD.
Intrebat daca presedintele ASF, Misu Negritoiu nu ar fi trebuit deja demis daca a furnizat informatia potrivit careia se urmareste nationalizarea pensiilor private, Liviu Dragnea a spus: „In zilele urmatoare noi o sa declansam procedurile parlamentare pentru a demite toata conducerea ASF”.
El a mai spus ca aceasta informatie poate sa duca la prabusirea unui sistem, lucru care este nepermis in Romania. „Eu vreau sa revin la aceasta companie de asigurari. Deci nu ai niciun fel de informatie oficiala de la Guvern, nu suni la Guvern sa verifici daca asa ceva exista in intentia Guvernului si incepi sa trimiti sute, mii de mail-uri incitand clientii bancii sau clientii asigurati la proteste. Asa ceva nu se poate. O asemenea informatie poate sa duca la prabusirea unui sistem. Sa nu creada cineva ca se poate glumi cu asa ceva, se poate introduce panica in Romania”, a precizat liderul social-democratilor.
Presedintele Camerei Deputatilor a mai spus ca PSD intentioneaza sa faca o comisie de ancheta parlamentara care sa stabileasca de unde a pornit informatia privind nationalizarea pensiilor private.
"Daca Parchetul General nu se autosesizeaza, si nu am mari sperante pentru ca au alte preocupari, vom face si aici o comisie de ancheta parlamentara care sa cheme pe toti cei implicati si sa ne spuna aceasta companie de unde a primit aceasta informatie. Nu putem lasa lucrurile asa”, a conchis Liviu Dragnea.
Fondul de pensii NN si-a anuntat clientii carora le administreaza pensia privata obligatorie ca in ultimele saptamani au existat discutii in spatiul public privind o eventuala decizie de nationalizare a fondurilor de pensii private si le recomanda sa se informeze despre contextul pietei.
NN Pensii este cel mai mare fond de pensii private obligatorii din Romania, cu active totale de 12,09 miliarde lei (2,68 miliarde euro), conform ultimei raportari catre ASF, la nivelul lunii februarie. NN s-a desprins din grupul ING in 2014, NN Group devenind o companie independenta pe 2 iulie 2014 printr-o oferta publica initiala (IPO).
Intr-un mesaj cu titlul "Pensia ta privata in centrul dezbaterilor politice", Fondul de pensii NN simte insa nevoie sa isi atentioneze clientii pe acest subiect. "In ultimele saptamani, au existat discutii in spatiul public cu privire la o eventuala decizie de nationalizare a fondurilor de pensii private. Drepturile tale de participant la Pilonul II pot fi influentate de decizii politice precum inghetarea valorii procentului din venitul brut aferent contributiei la fondul de pensii, blocarea partiala sau integrala a virarii acestei contributii sau nationalizarea sumelor acumulate pana acum in conturile viitorilor pensionari. De aceea, este important sa urmaresti permanent ce se intampla cu pensia ta si sa te implici activ in demersurile de economisire suplimentara pentru un trai decent la batranete. Speram ca aceste detalii sa contribuie la o mai buna informare despre pensia ta viitoare. In eventualitatea unor masuri care ar afecta pensia administrata privat, vom face toate demersurile posibile pentru a apara dreptul tau la proprietate asupra acestor bani. De asemenea, prin canalele pe care le avem la dispozitie (site, mass-media, e-mail), te vom tine la curent cu informatiile ce pot avea impact asupra viitoarei tale pensii", este mesajul primit de clienti, scrie Profit.ro.
Fondul mai arata ca sistemul actual de pensii este rezultatul unei reforme incepute in 2007 ca raspuns la presiunile demografice si economice tot mai mari asupra sistemului public de pensii, ca pensiile private obligatorii au fost gandite in acest nou sistem ca o forma de economisire individuala, pe termen lung, cu obiectivul de a suplimenta veniturile la pensie si ca guvernele au amanat in mod repetat cresterea contributiei la Pilonul II din cauza presiunilor asupra bugetului public.
"Banii acumulati la pensia ta privata obligatorie, din contributia ta si din rezultatele investitiilor realizate de noi, iti apartin exclusiv tie, mai este spus in mesajul catre clienti", se mai arata in mesajul catre clienti. Pilonul II este obligatoriu pentru angajatii in varsta de pana la 35 de ani si optional pentru cei in varsta de pana in 45 de ani. Banii acumulati de actualii salariati pe Pilonul II vor suplimenta pensia pe care acestia o vor primi de la stat.
Liviu Dragnea isi doreste presedintia comisiei parlamentare de ancheta privind alegerile prezidentiale din 2009
Liviu Dragnea a anuntat, miercuri, la Antena 3, ca intentioneaza sa preia conducerea comisiei parlamentare de ancheta privind implicarea unor institutii in desfasurarea alegerilor prezidentiale, urmand sa verifice daca presedintele Camerei Deputatilor poate prelua presedintia unei comisii de ancheta.
”Am vorbit cu colegii mei sa verifice daca eu, ca presedinte al Camerei, pot fi presedinte al acestei comisii de ancheta”, a declarat Liviu Dragnea. El a precizat ca vor fi chemati la comisiei nu doar persoanele despre care s-a scris in presa in ultimele zile ca s-ar fi implicat in procesul electoral din 2009.
”Vreau sa chemam la audieri toate persoanele despre care avem informatii sau despre care pot apare informatii in zilele urmatoare in legatura cu ce s-a intamplat la acele alegeri (...) O sa fie chemat si ministrul Baconschi, o sa fie chemat si seful STS, Marcel Opris, Vasile Blaga si mai multi cetateni din Romania despre care noi avem informatii. Si cu aceasta comisie de ancheta si cu alte anchete pe care sper sa le inceapa comisia de control al SRI, sa aducem la lumina toate discutiile despre implicarea in politica, in alegeri, in justitie a unor institutii”, a declarat presedintele PSD.
El a estimat ca saptamana viitoare ar putea fi infiintata comisia de ancheta. Liderii coalitiei PSD - ALDE, Liviu Dragnea si Calin Popescu-Tariceanu, au anuntat, miercuri, ca au convenit sa ceara Parlamentului infiintarea unei comisii de ancheta parlamentara pentru "a clarifica aspectele ce tin de organizarea alegerilor din 2009, dar si de rezultatul scrutinului prezidential", sustinand ca o astfel de comisie este necesara "ca urmare a informatiilor aparute in spatiul public si care pun sub semnul intrebarii respectarea principiului alegerilor libere si corecte ca premisa esentiala a functionarii democratiei in Romania".
"Este necesara aceasta ancheta in cadrul Parlamentului Romaniei, avand in vedere ca sunt puse in discutie principii ale statului democratic si ale statului de drept, dar si incalcarea principiului separarii puterilor in stat prin posibila interventie nelegitima a unor institutii in deturnarea procesului electoral. Totodata, se ofera cadrul necesar pentru a se clarifica daca persoanele prezente la reuniunile la care face referire presa au actionat in interes personal sau in numele institutiilor pe care le reprezentau", se mentioneaza intr-un comunicat de presa semnat de Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu.
Ei sustin ca o astfel de comisie parlamentara este necesara ca urmare a informatiilor aparute in spatiul public si care pun sub semnul intrebarii respectarea principiului alegerilor libere si corecte ca premisa esentiala a functionarii democratiei in Romania si ca rezultatul alegerilor prezidentiale din 2009 a generat controverse in ultimii opt ani la nivelul societatii romanesti, existand suspiciuni privind fraudarea lor inca din zilele ce au urmat procesului electoral.
"Dezvaluirile presei ofera o noua perspectiva asupra deznodamantului alegerilor prezidentiale din 2009, introducand in discutie incercarea de influentare a procesului electoral", mai spun liderii PSD si ALDE. Dan Andronic a scris luni ca Laura Codruta Kovesi si Florian Coldea sunt doua dintre personajele care au ajutat la victoria lui Traian Basescu in alegerile prezidentiale din 2009. Andronic sustine ca in noaptea de dupa turul al doilea al prezidentialelor Gabriel Oprea i-a spus sa vina la locuinta sa, pentru ca are nevoie de el, iar acolo i-a gasit pe George Maior, Florian Coldea si Laura Codruta Kovesi.
“Am intepenit. Acolo era Statul! In acel birou se gaseau George Maior, directorul SRI, Florian Coldea, prim-adjunctul SRI, Laura Codruta Kovesi, procurorul general al Romaniei, Gabriel Oprea, fost ministru de Interne si inca o persoana inalta pe care nu o cunosteam. Voturile din diaspora. Aici, Florian Coldea avea multe date si cifre, dar si George Maior primea informatii. Cred ca, atat cat am stat eu acolo, Kovesi a primit cel putin doua telefoane la care a raspuns: „Da, domnule Presedinte”. Dupa care iesea din incapere si continua discutia. In mod evident, Kovesi era o parte importanta a grupului, intelegeam din modul in care punea intrebarile referitoare la actiunile ce se pot intreprinde. Au ramas in acea incapere Laura Codruta Kovesi, George Maior, Florian Coldea, Gabriel Oprea…Oamenii care au facut posibila victoria lui Traian Basescu in 2009”, a scris Andronic.
El a fost audiat marti la Directia Nationala Anticoruptie, declarand ca a fost citat intr-un dosar mai vechi, fara a da alte informatii despre cauza in care a fost chemat de procurori. Directia Nationala Anticoruptie a anuntat, tot marti, ca Dan Andronic, om de afaceri si consultant politic, are calitatea de suspect, fiind acuzat de marturie mincinoasa si favorizarea faptuitorului, pentru ca in septembrie 2016, cand a fost audiat in dosarul privind campania prezidentiala din 2009, a facut declaratii mincinoase despre banii incasati de firma sa pentru consultanta politica acordata de el in campania electorale, acreditand ideea ca persoanele inculpate in cauza nu au participat la savarsirea faptelor de care sunt acuzate.
Tot marti, presedintele Comisiei de control al SRI, Adrian Tutuianu, a afirmat marti, la Parlament, ca jurnalistul Dan Andronic va fi audiat saptamana viitoare, in cadrul Comisiei, in legatura cu afirmatiile pe care acesta le-a facut cu privire la turul doi al alegerilor prezidentiale din 2009.
Liviu Dragnea: Nu se poate sa nu existe un prag in privinta abuzului in serviciu; Parlamentul va decide valoarea lui
Presedintele Camerei Deputatilor, Liviu Dragnea, a declarat miercuri, la Antena 3, ca nu se poate sa nu existe un prag al prejudiciului in cadrul infractiunilor de abuz in serviciu, dar valoarea acestuia va fi stabilita in Parlament, in baza proiectului de lege elaborat de Ministerul Justitiei, urmand totodata sa aiba loc si o ampla dezbatere cu privire la aceasta chestiune.
„Asa cum au spus si multi magistrati, nu este corect ca sa se lase la aprecierea judecatorului sa decida daca se poate decide un prag sau nu. Pe de alta parte, ministrul Justitiei nu este seful Parlamentului. Parlamentul va decide, pe baza acelui proiect de lege, in consonanta cu decizia Curtii Constitutionale, cu deciziile CCR, care este calea corecta de urmat”, a afirmat Liviu Dragnea, intrebat daca ar trebui sa existe un prag in privinta infractiunilor de abuz in serviciu.
Liderul PSD a tinut sa precizeze ca nu se poate sa nu existe un astfel de prag, Parlamentul urmand sa decida valoarea acestuia. „Nu vreau sa ma antepronunt, dar va spun in seara asta ca nu se poate sa nu exite un prag, poate sa fie un leu, poate sa fie 100 lei, poate sa fie 1.000 lei. Comisia de la Venetia, deciziile CEDO au spus lucrul acesta. Avem decizia CCR foarte clara care a spus ca sunt obligatorii si prevederile din incheierea de sedinta, adica din dispozitiv, dar si din considerente. Va ajunge proiectul de lege in Parlament si acolo vom dezbate pe larg”, a conchis Liviu Dragnea.
Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, a anuntat, pe 3 aprilie, ca proiectul de lege prin care va fi definita infractiunea de abuz in serviciu in raport cu decizia de anul trecut a Curtii Constitutionale nu va impune un prag valoric, ci judecatorul va decide daca-l va pedepsi pentru abuz in serviciu pe cel trimis in judecata.
"Avem in acel proiect de lege si propunerea de modificare a abuzului in serviciu, actualul 297 din Codul Penal, si nu voi stabili niciun prag. Nici maxim, nici minim. Eram judecator la Curte, sunt membru in Comisia de la Venetia, dar legiuitorul national trebuie sa respecte legea fundamentala. Legea fundamentala spune ca constituie abuz fapta functionarului si acolo nu se refera la un prag. Ii lasi judecatorului libertatea de a aprecia ca o fapta de abuz, cu o anumita consecinta pagubitoare, este infractiune sau nu. De aceea, judecatorul are libertatea de apreciere, tine seama de personalitatea, persoana faptuitorului, de gravitatea faptei, de imprejurarea ca este recidivist sau nu, de scopul, de mobilul faptei. Judecatorul poate sa dea suspendare in executarea pedepsei, poate sa amane aplicarea pedepsei, dupa cum procurorul poate sa renunte la urmarirea penala”, a declarat, la Antena3, Tudorel Toader.
