Dosarul "Frauda la Referendum". Doi inculpati din dosarul lui Dragnea si-au recunoscut vinovatia
Dosarul "Frauda la referendum", in care sunt acuzati Liviu Dragnea si alte 74 de persoane, ramane la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
O eventuala restituire a dosarului la DNA, asa cum au ceut avocatii lui Dragnea, ar fi insemnat ca vicepremierul putea sa rasufle usurat in 2014, nemaifiind pasibil de o eventuală condamnare in acest an, scrie Gandul.
De asemenea, dupa inceperea sedintei, judecatorii i-au intrebat pe toti inculpatii din dosar daca doresc sa fie judecati in procedura accelerata, asta insemnand ca isi recunosc vinovatia si, potrivit legii, li se micsoreaza limitele pedepsei. Dintre toti inculpatii din dosar, doi - Predut Marian si Predut Cristina - au anuntat instanta, prin intermediul avocatilor, ca isi recunosc vinovatia.
In cazul lor, instanta va emite o sentinta intr-un timp foarte scurt.
Liviu Dragnea a spus, la iesirea din sala de judecata, ca nu se teme de declaratiile pe care le vor da cei doi inculpati care vor sa admita acuzatiile DNA. Dragnea a precizat ca nu-i cunoaste pe cei doi si ca acestia nu au de unde sa-l cunoasca pe el. "Nu au ei ce sa declare despre mine", a mai spus Dragnea.
Vicepremierul Liviu Dragnea a aratat ca nu va mai comenta pe viitor cazul în fata presei, dar ca va veni la instanta ori de cate ori este nevoie, pentru lamurirea acuzatiilor ce i se aduc. Dragnea a precizat ca este posibil ca si el sa fie audiat la termenul din 14 februarie.
Instanta suprema a inregistrat in 7 octombrie 2013 dosarul "Frauda la referendum", in care au fost trimisi in judecata Liviu Dragnea si alte 74 de persoane, si a stabilit primul termen in 18 februarie 2014. Ulterior, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis o cerere a DNA si a preschimbat primul termen in dosarul "Frauda la referendum", stabilind ca judecarea in aceasta cauza sa inceapa cu trei luni mai devreme, respectiv in 15 noiembrie.
Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, in prezent deputat si vicepremier, a fost trimis in judecata pentru infractiunea de folosire a influentei sau autoritatii de catre o persoana care detine o functie de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizarii si desfasurarii referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenta si autoritatea sa in partid in scopul obtinerii unor foloase nepatrimoniale de natura electorala, necuvenite, pentru alianta politica din care facea parte partidul reprezentat de inculpat, si anume indeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obtinute in alte conditii decat cele legale".
Anchetatorii sustin ca Dragnea a fost sustinut in fraudarea referendumului de 74 de presedinti si membri ai unor sectii de votare din localitati din judetele Teleorman, Vrancea, Gorj si Olt. Acestia au fost trimisi in judecata pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale si introducerea in urna a unui numar suplimentar de buletine de vot decat cele votate de alegatori, infractiuni comise sub forma autoratului, complicitatii sau a instigarii.
"Infractiunile retinute in sarcina persoanelor implicate in desfasurarea procesului de votare - presedinti si membri ai sectiilor de votare - au constat in principal in aceea ca ei si-au incalcat atributiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, inlesnind falsificarea listelor electorale (atat liste permanente cat si liste suplimentare), prin adaugarea de persoane care nu au facut cerere de vot cu urna mobila, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau in Romania la data referendumului, prin contrafacerea materiala a semnaturilor acestora si introducerea in urne a unui numar de voturi corespunzator semnaturilor falsificate. in acest fel, numarul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obtinute prin falsificarea semnaturilor", au scris procurorii in actul de sesizare a instantei.
Procurorii au mai aratat, in rechizitoriu, ca Liviu Dragnea a incercat sa intarzie cat mai mult trimiterea in judecata, a facut numeroase cereri de amanare a prezentarii probelor, nu a dorit ascultarea interceptarilor si a avut o conduita "dilatorie". Acestia precizau ca pentru ceilalti invinuiti, prezentarea materialului de urmarire penala a durat aproximativ trei saptamani, in timp ce, in cazul lui Dragnea, procedura a inceput la 18 iunie si nu s-a incheiat pana la trimiterea dosarului la instanta.
"Avand in vedere cronologia desfasurarii acestei activitati de prezentare a materialului de urmarire penala, se considera ca termenul acordat pentru finalizarea acestei activitati este unul rezonabil, astfel incat dreptul la aparare nu a fost golit de continut, ci a avut un caracter efectiv, conduita procesuala a invinuitului Dragnea Liviu-Nicolae fiind, in mod indiscutabil, una de tergiversare a incheierii acestei proceduri mai sus mentionate (raportat la atitudinea procesuala a celorlalti 78 coinvinuiti se poate face o constatare simpla, respectiv faptul ca pentru toti ceilalti 78 de invinuiti materialul de urmarire penala strans in cele 84 de volume a fost prezentat acestora in aproximativ trei saptamani, si anume in perioada 14 mai - 4 iunie, in timp ce pentru invinuitul Dragnea Liviu-Nicolae procedura a inceput in ziua de 18 iunie si nu s-a incheiat nici pana in prezent, ca urmare a conduitei sale procesuale indiscutabil dilatorii)", a aratat procurorul Lucian Papici, cel care a dispus trimiterea in judecata a lui Dragnea.
Potrivit anchetatorilor, Dragnea a studiat volumele de urmarire penala care il vizau in mod direct, insa, ulterior, nu a dorit sa asculte interceptarile telefonice.
Etichete: dna, dosar, judecatori, justitie, Liviu Dragnea, referendum,
