DNA cere urmarirea penala a lui Gabriel Oprea. Cum se apara fostul ministru, care a mers cu coloana oficiala de 1607 ori
Procurorii anticoruptie cer aviz pentru urmarirea penala a lui Gabriel Oprea. Fostul ministru de Interne trebuie sa raspunda acuzatiilor de abuz in serviciu, referitoare la deplasarile in Bucuresti cu o coloana oficiala.
Privilegiul, acordat prin lege doar presedintelui, premierului si celor doi sefi ai camerelor parlamentare, ar fi fost un obicei, pentru Oprea. In seara in care unul dintre politistii din coloana sa, Bogdan Gigina, a murit, cazand intr-o groapa cu motocicleta, alti 26 de agenti ii asigurau lui Oprea traseul de deplasare.
Gabriel Oprea: "In primul rand am respectat legile Romaniei in toata activitatea mea si le respect in continuare. Ma consider nevinovat, iar acest lucru se va confirma mai devreme sau mai tarziu."
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Acesta este raspunsul pe care fostul ministru de Interne l-a dat acuzatiilor aduse de procurorii DNA, care au anuntat ca Oprea este suspectat de abuz in serviciu si cer ridicarea imunitatii.
Gabriel Oprea: "Consider ca am aceleasi drepturi si libertati in fata justitiei ca orice alt roman, prin urmare voi sustine demersurile pentru aflarea adevarului, voi pune la dispozitie toate informatiile necesare si nu voi îngreuna mersul anchetei."
Gabriel Oprea are insa mai multe drepturi decat un cetatean de rand. Are imunitate parlamentara, iar in discursul lui nu a precizat daca isi da demisia din functie, pentru a nu bloca ancheta DNA.
Procurorii il acuza pe Gabriel Oprea ca era permanent insotit de o coloana oficiala. Fie ca mergea la ministerul de Interne sau la guvern, politistii ii deschideau drumul. Si vizitele private, cele la sedii de partide sau la restaurante erau urgente pentru ministrul de Interne.
Cinci drumuri pe zi ar fi fost media pentru el, iar calculele Politiei arata ca in 10 luni au fost 1607 misiuni de insotire a deplasarilor efectuate de ministrul de Interne in Bucuresti.
Mai mult, la Brigada Rutiera existau politisti care se ocupau exclusiv de insotirea ministrului, doi agenti permanenti. Lor se adaugau intr-o zi obisnuita alti cateva zeci, care aveau ca misiune sa deschida drumul coloanei oficiale.
Un exemplu dat de anchetatori se refera la ziua de 20 octombrie 2015, cand motociclistul Bogdan Gigina a murit in timp ce-l escorta pe Gabriel Oprea. Pe acel traseu, din Baneasa acasa la Oprea, au fost mobilizati nu mai putin de 27 de politisti. Aflati in intersectiile de pe traseu, acestia se asigurau ca masina vice-premierului se deplaseaza fara opriri, chiar si cu 120 de kilometri pe ora.
Numarul total al acestor misiuni este de aproximativ 3 ori mai mare decat cele realizate in aceeasi perioada pentru insotirea presedintelui Romaniei si de aproximativ doua ori mai mare decat cel corespunzator prim-ministrului, demnitari indreptatiti la insotire permanenta. conform prevederilor legale.
In calitatea sa de ministru de Interne, Gabriel Oprea era cel care aproba misiunile, iar cand i s-a propus ca la unele drumuri private sa nu abia insotitor, Oprea a solicitat în mod expres prezenta echipajelor.
Procurorii spun ca astfel resursele Politiei Rutiere au fost deturnate. In loc sa ajute la fluidizarea traficului, agentii se ocupau de insotirea demnitarului, consumau combustibil si uzau masinile in interesul lui.
Pentru Oprea , folosul necuvenit imputat de procurori este TIMPUL. Pentru ca mergea in coloana oficiala cu traseu prioritar facea mai putin de jumatate din timp fata de alti conducatori auto, care se supuneau regulilor de circulatie Rutiera.
O coloana oficiala si prioritate de trecere a primit si procurorul general al Romaniei, Tiberiu Nitu. Oprea i-a aprobat printr-o semnatura insotitor de la politie, iar acum ancheta DNA vizeaza si acest aspect. Nitu ar fi beneficiat in mod curent de acest avantaj. Culmea este ca avizul de urmarire penala pentru Oprea trebuie inaintat la Senat chiar de Tiberiu Nitu. El a declarat ca:
"S-a abtinut de la solutionarea solicitarii Directiei Nationale Anticoruptie, aceasta urmand a fi solutionata de prim-adjunctul procurorului general."
Dar prim-adjunctul lui Tiberiu Nitu, Bogdan Licu, a declarat pentru AGERPRES ca a formulat o cerere de abtinere in cazul lui Gabriel Oprea inca din noiembrie, motivand ca si-a facut doctoratul sub coordonarea lui Gabriel Oprea. In aceste conditii, solicitarea DNA a fost trimisa la Senat de Codrut Olaru, adjunctul procurorului general.
Acum, este asteptat avizul Senatului pentru ca DNA sa poata incepe urmarirea penala imptoriva lui Gabriel Oprea pentru abuz in serviciu in vederea obtinerii unui folos necuvenit.
Cererea a ajuns la Senat
Codrut Olaru, adjunctul procurorului general, a transmis luni Senatului sesizarea DNA pentru formularea cererii de efectuare a urmaririi penale fata de Gabriel Oprea, fost viceprim-ministru pentru Securitate Nationala si ministru al Afacerilor Interne, in legatura cu savarsirea a doua infractiuni de abuz in serviciu cu obtinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul in perioada in care a detinut functia ministeriala.
"In conformitate cu dispozitiile art. 109 alin. 2 din Constitutia Romaniei, art. 12 si art. 19 din Legea nr. 115/ 1999, art. 305 alin. 4 din Codul de procedura penala si a Deciziei nr. 270/ 10.03.2008 a Curtii Constitutionale, adjunctul procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a solicitat Senatului sa formuleze cererea de efectuare a urmaririi penale fata de Oprea Gabriel, fost viceprim-ministru pentru Securitate Nationala si ministru al Afacerilor Interne, actual membru al Senatului, sub aspectul savarsirii a doua infractiuni de abuz in serviciu", se arata intr-un comunicat al Parchetului General remis AGERPRES.
Cererea DNA a fost aprobata de Codrut Olaru, dupa ce procurorul general Tiberiu Nitu si primul sau adjunct, Bogdan Licu, s-au abtinut in acest caz.
Ce spune DNA
Faptele ar fi fost savarsite in perioada in care Oprea a detinut functiile de viceprim-ministru pentru Securitate Nationala si ministru al Afacerilor Interne.
Infractiunea de abuz in serviciu consta in folosirea resurselor umane si materiale ale Ministerului Afacerilor Interne pentru a asigura, in mod nelegal, insotirea deplasarilor efectuate de ministru cu echipaje ale politiei rutiere.
Liderul UNPR, senatorul Gabriel Oprea, a declarat luni ca se considera nevinovat in legatura cu acuzatiile DNA si ca este obligatia profesionala a procurorilor sa verifice orice suspiciuni de incalcare a legii.
Sinteza declaratiilor facute de Gabriel Oprea:
- Am respectat legile Romaniei in toata activitatea mea si le respect in continuare.
- Ma consider nevinovat iar acest lucru se va confirma mai devreme sau mai tarziu.
- E obligatia pprofesionala sa verifice orice suspiciuni de incalcare a legii.
- Am sprijinit justitia si activitatea DNA pe tot parcursul activitatii mele.
- Chiar daca eu sunt cel vizat, voi sprijini in continuare aceste institutii.
- Voi sustine demersurile pentru aflarea adevarului, nu voi ingreuna mersul anchetei.
- Imi voi apara drepturile uzand de toate parghiile si mecanismele la dispozitia oricarui cetatean.
- Stiu ca viata politica presupune riscuri dintre cele mai variate, invclusiv de a deveni o victima colaterala in luptele pentru putere
Nu regret pozitiile politice si nu imi voi schimba principiile niciodata.
- UNPR a un partid puternic, mergem mai departe in ciuda loviturilor primite de la adversari.
- Ne vom lupta cu toate armele pentru a aduce romanilor siguranta si progres.
Comunicatul integral al DNA:
"In conformitate cu prevederile legale și constituționale, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a transmis procurorului general al P.I.C.C.J referatul cauzei, in vederea sesizarii Senatului, pentru formularea cererii de efectuare a urmaririi penale fața de OPREA GABRIEL, senator in Parlamentul Romaniei, fost viceprim-ministru pentru Securitate Naționala și ministru al Afacerilor Interne, in legatura cu savarșirea a doua infracțiuni de abuz in serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul in perioada in care a deținut funcția ministeriala.
Solicitarea Direcției Naționale Anticorupție referitoare la efectuarea urmaririi penale fața de Oprea Gabriel, senator, la data faptelor deținand și o funcție ministeriala, are in vedere imprejurarea ca, in acest moment, exista aspecte din care rezulta suspiciunea rezonabila ce contureaza urmatoarea stare de fapt:
1. Infracțiunea de abuz in serviciu constand in folosirea resurselor umane și materiale ale Ministerului Afacerilor Interne pentru a asigura, in mod nelegal, insoțirea deplasarilor efectuate de ministru cu echipaje ale poliției rutiere.
In perioada ianuarie 2014 – noiembrie 2015, Oprea Gabriel a deținut funcția de ministru al Afacerilor Interne (iar incepand cu martie 2014 și pe cea de viceprim-ministru pentru securitate naționala). In toata aceasta perioada, demnitarul a beneficiat de insoțire permanenta cu echipaje ale poliției rutiere, cu incalcarea condițiilor prevazute de Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgența a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006 (ce prevede ca beneficiaza de insoțire cu echipaje ale poliției rutiere președintele Romaniei, președinții celor doua camere ale Parlamentului și prim-ministrul).
In cazul miniștrilor, același act normativ prevede ca aceștia pot beneficia de insoțire cu echipaje ale poliției rutiere doar in situații deosebite, care impun deplasarea in regim de urgența (condiții care trebuie indeplinite simultan). Din probele administrate in cauza a rezultat ca, in perioada menționata, ministrul Oprea Gabriel a fost insoțit in cvasitotalitatea deplasarilor, intr-un regim rezervat de lege exclusiv președintelui Romaniei, președinților celor doua camere ale Parlamentului și prim-ministrului. Aceste misiuni includeau deplasarile zilnice la sediul Ministerului și cele saptamanale la ședințele de Guvern, imprejurari care nu pot fi calificate ca situații deosebite in sensul avut in vedere de legiuitor.
Totodata, poliția rutiera insoțea deplasarile la destinații cu vadit caracter privat (vizite particulare, sediile unor partide politice, restaurante, revenirea zilnica la locuința personala), inclusiv in afara programului de lucru și in zilele nelucratoare, situații in care nu poate fi justificata in mod obiectiv o urgența. In cadrul compartimentului special (Serviciul Operativ Special din Brigada Rutiera a Direcției Generale de Poliție a Municipiului București care asigura insoțirea coloanelor oficiale) au fost desemnați lucratori care aveau ca atribuții exclusive insoțirea ministrului, intr-o structura permanenta care presupunea asigurarea concomitenta a 3 polițiști pentru fiecare post (doua schimburi și o rezerva). Lucratorii erau permanent la dispoziția ministrului, așteptandu-l dupa fiecare deplasare in imediata apropiere a destinației. Din probele administrate rezulta ca ministrul Oprea Gabriel realiza in medie aproximativ 5 deplasari zilnice pe parcursul carora era insoțit de echipaje ale poliției rutiere.
Spre exemplu, in perioada 2 ianuarie – 21 octombrie 2015, s-au realizat 1607 misiuni de insoțire a deplasarilor efectuate de ministrul de interne pe raza municipiului București. Numarul total al acestor misiuni este de aproximativ 3 ori mai mare decat cele realizate in aceeași perioada pentru insoțirea președintelui Romaniei și de aproximativ doua ori mai mare decat cel corespunzator prim-ministrului, demnitari indreptațiți la insoțire permanenta conform prevederilor legale. Prin aceste fapte a fost produsa o vatamare a intereselor legitime ale Direcției Generale de Poliție a Municipiului București.
Deturnarea resurselor poliției rutiere care ar fi trebuit sa contribuie la fluidizarea circulației in municipiul București și folosirea acestora pentru a facilita deplasarea unui demnitar neindreptațit legal la acest beneficiu, cu efectul ingreunarii deplasarii celorlalți participanți la trafic, a pus instituția in imposibilitatea de a-și indeplini una din funcțiile esențiale (supravegherea și controlul circulației pe drumurile publice). Aceasta,in condițiile in care, insoțirea unui demnitar de catre poliția rutiera presupune atat asigurarea echipajului de insoțire și a vehiculului corespunzator, cat și instalarea in teren a unui dispozitiv de dirijare și siguranța a traficului format din posturi fixe, posturi mobile și patrule auto-moto, atat pe traseul care urmeaza a fi parcurs, cat și pe traseele alternative care ar putea fi folosite de coloana oficiala. Fiecare deplasare presupune, așadar, redirecționarea unui numar semnificativ de agenți de poliție de la posturile unde iși desfașoara in mod obișnuit activitatea catre traseele pe care se deplaseaza demnitarul (de spre exemplu, pentru deplasarea Ministrului Afacerilor Interne din seara de 20.10.2015, dispozitivul a fost format din 27 de polițiști aflați in intersecțiile de pe traseu).
Utilizarea nelegala a autovehiculelor a produs și un prejudiciu material Direcției generale de poliție a municipiului București, constand in contravaloarea combustibilului utilizat pe parcursul misiunilor de insoțire și a uzurii corespunzatoare. De asemenea, ministrul Oprea Gabriel a obținut un folos necuvenit, constand in reducerea timpului alocat deplasarilor.
Astfel, cercetarile efectuate pana in prezent au relevat ca, prin folosirea antemergatorilor și a agenților de poliție care opreau circulația celorlalte vehicule in intersecții, același itinerar putea fi parcurs in mai puțin de jumatate de timp, avand in vedere ca viteza de deplasare a coloanei pe raza municipiului București putea atinge și 120 km/h. Confortul suplimentar creat in acest mod demnitarului in raport cu toți ceilalți participanți la trafic, in scopul ușurarii deplasarilor cu caracter privat sau care nu erau justificate de imprejurari excepționale și urgente, reprezinta un privilegiu la care nu este indreptațit și care are astfel natura unui folos necuvenit.
Din probele administrate pana in prezent a reieșit ca activitatea de insoțire se realiza cu știința și acceptul ministrului, care a dispus cu privire la modalitatea in care sa se realizeze insoțirea. Totodata, a mai rezultat și ca au existat situații in care ministrului i s-a propus ca anumite deplasari private sa se realizeze fara insoțirea poliției rutiere, insa acesta a solicitat in mod expres prezența echipajelor.
2. Infracțiunea de abuz in serviciu constand in incheierea unui protocol in baza caruia procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casație și Justiție a beneficiat, in mod nelegal, de insoțirea deplasarilor efectuate cu echipaje ale poliției rutiere.
La data de 4 aprilie 2014, la Ministerul Afacerilor Interne s-a inregistrat Protocolul nr. 12 privind cooperarea in domeniul circulației rutiere, incheiat cu Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casație și Justiție. Ministerul Afacerilor Interne a fost reprezentat la incheierea protocolului de catre ministrul Oprea Gabriel, iar obiectul a fost cooperarea dintre cele doua instituții, in scopul insoțirii autovehiculului utilizat de catre procurorul general cu echipaje ale poliției rutiere.
Temeiurile legale invocate in fundamentarea protocolului au fost Ordonanța de urgența a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice și Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgența a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006, deși niciunul din cele doua acte normative nu include procurorul general printre persoanele indreptațite a beneficia de insoțire cu echipaje ale poliției rutiere. Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casație și Justiție beneficiaza, la randul sau, de protecție asigurata de Serviciul de Protecție și Paza, deplasarile fiind realizate cu un autovehicul al acestei instituții care are un regim de circulație prioritara.
Protocolul a reprezentat temeiul in baza caruia, incepand cu luna aprilie 2014, procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casație și Justiție i s-a asigurat, cu caracter permanent, insoțirea deplasarilor efectuate pe raza municipiului București. In condițiile in care procurorul general nu era indreptațit sa beneficieze de insoțire cu echipaje ale poliției rutiere potrivit prevederilor H.G. nr. 1.391/2006, fapta ministrului a produs o vatamare a intereselor legitime și un prejudiciu material Direcției generale de poliție a municipiului București, precum și un folos necuvenit procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casație și Justiție.
La data de 03 iulie 2015, Direcția Generala de Poliție a Municipiului București a adoptat un plan-cadru care cuprinde o prezentare detaliata a modalitații in care se desfașura activitatea de insoțirea a demnitarilor pe raza municipiului București.
Din documentul menționat rezulta ca singurii demnitari care beneficiau de insoțire permanenta erau președintele Romaniei și prim-ministrul dintre categoriile de persoane indreptațite legal (președinții celor doua Camere ale Parlamentului nu au solicitat), precum și ministrul de interne și procurorul general, care au avut acces la acest privilegiu exclusiv ca urmare a modului in care ministrul Oprea Gabriel și-a indeplinit atribuțiile de serviciu. Cererii transmise i-au fost atașate referatul intocmit de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, precum și un numar de 15 volume cuprinzand copii ale dosarului de urmarire penala.
Prezenta cerere de efectuare a urmaririi penale intra sub incidența art. 305 alin 4 din C.P.P., prin urmare, persoana fața de care s-a solicitat sesizarea Senatului pentru formularea cererii de efectuare a urmaririi penale beneficiaza de prezumția de nevinovație.
