Discuția purtată între Washington și Kremlin, după ce o dronă SUA a fost doborâtă de ruși în Marea Neagră

Secretarul american al Apărării a avut, miercuri, o convorbire cu omologul său rus. „Statele Unite nu vor renunța să zboare acolo unde legislația internațională o permite”, i-a transmis oficialul american.

Între timp, rușii au afirmat clar că vor face tot posibilul să recupereze rămășițele dronei.

Totuși, în final, cele două tabere au căzut de acord că nu-și doresc o confruntare directă.

Potrivit Pentagonului, piloții ruși s-au "jucat" cu drona o jumătate de oră și au trecut pe sub ea de cel puțin 19 ori. Au aruncat și combustibil pe aparat, cel mai probabil pentru a bruia senzorii vizuali.

Citește și

Oficial american: SUA nu sunt sigure că un avion rus a lovit intenționat drona americană la Marea Neagră

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Lloyd Austin, secretarul american al Apărării: „Tocmai am vorbit cu omologul meu rus, ministrul Şoigu. După cum am spus în repetate rânduri, este important ca marile puteri să fie modele de transparență și comunicare, iar Statele Unite vor continua să zboare și să opereze oriunde permite dreptul internațional. Și este de datoria Rusiei să își opereze aeronavele militare într-un mod sigur și profesionist”.

Convorbirea dintre cei doi miniștri de Externe a avut loc după ce Moscova și Washingtonul s-au acuzat reciproc pentru prăbușirea dronei americane.

Piloții ruși s-au „jucat” cu drona SUA

Statele Unite au declarat că avioanele rusești au lovit elicea dronei, în timp ce Rusia afirmă că nu a avut loc niciun contact fizic între aparatele de zbor și acuză pentru incident "manevrele bruște" ale aeronavei americane.

Evenimentul a avut loc marți dimineață în spațiul aerian internațional de deasupra Mării Negre, la aproximativ 120 de kilometri Sud-Vest de coasta peninsulei Crimeea.

Drona MQ-9, neînarmată, decolase de la baza militară din Câmpia Turzii pentru o misiune planificată de supraveghere a mișcărilor rusești din Crimeea. Era monitorizată și manevrată de un echipaj aflat la sol.

Aparatul se afla la o altitudine de 7.600 de metri când a fost interceptat de doua avioane rusești Suhoi-27. Ce a urmat i-a uluit pe militarii americani care pilotau drona din baza Ramstein, aflată în Germania.

Potrivit Pentagonului, piloții ruși s-au "jucat" cu drona o jumătate de oră și au trecut pe sub ea de cel puțin 19 ori. Au aruncat și combustibil pe aparat, cel mai probabil pentru a bruia senzorii vizuali.

În cele din urma, unul dintre piloții ruși ar fi pierdut controlul propriului avion și a tras de manșă prea repede. În încercarea de a-l stabiliza, a "agățat" elicea dronei, care a scăpat de sub control și s-a prăbușit în mare.

Mircea Mîndrescu, fost comandant NATO: „Nu trebuie să excludem și posibilitatea că această dronă a fost atinsă cred eu și aici aproape că sunt convins, pentru că nu vad de ce un pilot destul de scump și care trebuie să-și protejeze și viața ar intra cu avionul care este mult mai sensibil, într-o elice de aeronavă. Și așa cum o spune și partea americană și avionul Su-27 a suferit avarii și a aterizat, e drept fără probleme, dar avariat. Deci nu este normal să lovești cu avionul o elice”.

John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate: „Dacă mesajul intenționat de ruși a fost să descurajeze SUA să mai zboare și opereze în spațiul internațional de deasupra Marii Negre, atunci planul lor a eșuat, nu se va întâmpla așa ceva! Marea Neagră nu apartine unei singure națiuni și vom continua să facem ce e nevoie pentru propriile interse de securitate din acea parte a lumii”.

Dmitry Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului: „Relațiile noastre bilaterale cu Statele Unite sunt la cel mai scăzut nivel, sunt într-o stare deplorabilă. Evident că într-o discuție, fiecare țără își apară propriile interese, dar Rusia nu a respins niciodată un dialog constructiv și nu-l respinge nici acum”.

Mark Milley, președintele Statului Major General SUA: „Există un tipar al comportamentului rușilor în care observăm o oarecare agresivitate a acțiunilor lor, în ultima perioadă. Nu am încheiat încă analiza care să ne arate de ce se întâmplă asta, dar nu suntem doar noi implicați. Vedem că au mai fost incidente în care au fost implicați și britanicii, dar și alte state”.

Cursa pentru recuperarea dronei

Kremlinul insistă că drona americană zbura cu transmițătoarele închise și nu avea ce să caute atât de aproape de spațiul aerian declarat al așa-zisei operațiuni speciale militare.

Iar ambasadorul rus la Washington spune că orice s-ar fi petrecut marți deasupra Mării Negre, nu a existat vreo intenție a Kremlinului de a provoca o criză.

Anatoli Antonov, ambasadorul Rusiei în SUA: „Într-un acord extrem de rar, Casa Alba a exprimat un punct de vedere similar”.

John Kirby: „Nu dorim să vedem acest razboi escaladând dincolo de suferințele pe care le-a provocat deja poporului ucrainean”.

Imediat după incident a început o cursă contracronometru pentru recuperarea epavei dronei, chiar dacă americanii au șters de la distanță software-ul aparatului. Rușii sunt într-o poziție mai bună, pentru că au nave aproape de locul prăbușirii.

Reporter: Ce credeți, este posibil să găsim rămășițele acestei drone americane și să le studiem?

Nikolai Patrushev, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei: Nu știu dacă le putem recupera sau nu, dar cu siguranță va trebui să încercăm și ne ocupam de asta. Sper să avem succes.

Americanii spun însă că nu este exclus ca epava să rămână pentru totdeauna pe fundul mării.

Mircea Mîndrescu, fost comandant NATO: „Partea americană gândesc eu că este logic s-a străduit să facă irecuperiabilă aceasta, nu din punct de vedere a materialului metalic din care este construită, ci din punct de vedere al senzorilor extrem de importanți și secreți pe care o asemenea dronă îi are pe ea”.

Statele Unite dețin aproape 300 de drone performante MQ-Reaper. Acestea pot zbura cu aproape 400 km/h au o autonomie de 1.850 de km și 14 ore de funcționare. Sunt folosite pentru operaţiuni de supraveghere și recunoaștere, dar și pentru misiuni de atacare a unor ținte.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5