Directorul SRI, despre pachetul de legi privind securitatea națională: „Securismul, un virus periculos”

Ultima actualizare: 17-06-2022 15:05
Eduard Hellvig
Inquam Photos / Octav Ganea

Directorul SRI a afirmat, vineri, în cadrul declarației de presă legate de pachetul de legi pe securitate naţională, că aducerea la zi a legilor pe securitate naţională nu este un obiectiv recent, ci unul care a fost ratat în ultimii 30 de ani.

Precizările lui Eduard Hellvig vin la două săptămâni după ce proiectele legislative au fost dezvăluite în presă.

Declaraţia a fost transmisă pe paginile de Facebook şi Youtube ale SRI, precum şi pe site-ul instituţiei.

 Declarațiile directorului SRI:

-De peste 2 săptămâni în spațiul public se discută despre un pachet de legi referitoare la securitatea națională și desprte modul în care acestea ar putea influenta democrația din Romania. Este normal că societatea să fie preocupată de subiectul acestor legi. Totuși, dezbaterea este centrată doar pe SRI, ceea ce poate da de gândit. Având în vedere dorința legitimă a societății de a consolida democrația și de a respinge reglemantări care evoca spectrul nefast al perioadelor totalitare, este nevoie să fac câteva precizări.

-Această declarație poate arăta viziunea SRI de astăzi pe care o împărtășesc atunci când vine vorba de rolul serviciilor de informații într-o structură democratică

-Structurile de informații trebuie să fie în slujba cetățenilor prin tot ceea ce întreprind, respectâng legile țării și drepturile și libertățile civile.

-În democrație este nevoie de echilibru. De respectarea drepturilor și libertăților civile și de consolidare instituțiilor statului în fața unor amenințări așa cum sunt cele din prezent.

-Voi comenta conținutul legilor abia după acestea vor fi asumate în cadrul procesului legislativ care va include consultare publică și în care SRI nu are decât un rol consultativ.

-Aducerea la zi a acestor legi nu este un obiectiv recent, ci unul care a fost ratat în ultimii 30 de ani. Singurele legi sunt cele adoptate la începutul anilor '90, iar forma lor permite constant interpretări neclare.

-SRI a solicitat constant instrumente legale care să ne permită să fim mai eficienți în combaterea amenințărilor cu care se confruntă România. 

-Adaptarea legislației trebuie să țină cont de reperele României. (...)Avem modele din occident care ne pot inspira și cred că orice tentativă de întoarcere la reglementările de tipul celor din comunism trebuie respinsă din start.

-Este o idee total greșită că serviciile de informații din 2022 ar putea să revină la modelul fostei Securități pentru că acel model ținea de regimul comunist totalitar, recunoscut drept criminal și total opus unei societăți care și dorește libertate.

-Securitatea a fost mai mult decât o instituție represivă. Ea a devenit un creator de mentalități, un corector de comportament, un judecător absolut. Laboratoarele Securității au fost eliberate în decembrie '89, dar virușii dezvoltați în ele ajunseseră deja adânc în societate.

-Un virus periculos este „securismul”. Este aceea idee care presupune utilizarea traumelor societății din perioada comunistă pentru a creea foarte abil o proiecție de tip totalitar. Este aceea idee că în spatele a orice se ascunde un interes obscur de rea intenție, că există dușmani în interiorul României.

-Securismul este procesul de intenție fără dovezi, manipularea adevărului și menținerea unui conflict artificial între părțile societății.

-Securismul sapă la temelia oricărui proces de democratizare, ne vrea ținuți pe loc și în conflict unii cu alții.

-Securismul are abilitatea de a se prezenta ca un medicament, când în realitate este virusul însuși.

-Securismul nu este apanajul exclusiv al categoriei profesionale care l-a creat. Paranoia, teoriile conspirației, judecata prin asociere, crearea unor temeri false, suspiciunea generalizată care pornește de la suspiciunea vinovăției, manipularea, sunt componentele de bază.

-Securismul este astăzi bine reprezentat din păcate în prea multe medii ale societății noastre.

-Toată activitatea SRI din ultimii ani a avut ca obiectiv îndepărtarea de trecutul comunist și modernizarea instituției. Sunt primul director SRI care a condamnat Securitatea în ansamblul ei.

-Sunt Directorul în mandatul căruia Serviciul Român de Informaţii a predat aproape toate dosarele fostei Securităţi pe care Serviciul nu le predase anterior (spun aproape pentru că CNSAS a oprit primirea tuturor dosarelor din lipsa de spaţiu).

-Menţionez că această predare priveşte dosare care anterior fuseseră păstrate din raţiuni de siguranţă naţională, dosarele de cadre ale foştilor ofiţeri de Securitate şi nu în ultimul rând cartoteca şi evidenţele informatice ale fostei poliţii politice, un instrument care va îmbunătăţi considerabil accesul cetăţenilor la documentele epocii comuniste şi la îmbunătăţirea activităţii cercetătorilor acestei perioade.

-Poate ar fi util în acest context să subliniez că SRI este singura dintre instituţiile deţinătoare de arhivă a fostei Securităţi care şi-a îndeplinit astfel datoria legală şi morală faţă de societate până acum. De asemenea, am evitat constant să reacţionăm, chiar şi atunci când au avut loc multiple atacuri politice, incorecte împotriva instituţiei şi a mea personal.

-În mandatul meu, Serviciul a trecut printr-o amplă reformă teritorială, iar astăzi, ca efect, suntem o instituţie mai suplă, mai eficientă, mai respectată în ţară şi în străinătate.

-Am susţinut includerea, la Academia Naţională de Informaţii, a unor cursuri despre totalitarism pentru ca noile generaţii de ofiteri să fie pregătite în spirit democratic. Am auditat şi reformat întreaga şcoală doctorală astfel încât astăzi avem mecanisme transparente şi respectate academic în procesul de acordare a titlului de doctor.

-Numărul tinerilor care vor să se înscrie în SRI a crescut în ultimii ani, iar structura noastră este un partener de încredere în NATO şi UE, unde furnizam un număr însemnat de informaţii, în contextul războiului de agresiune împotriva Ucrainei purtat de Federaţia Rusă.

-La începutul anilor 90, ca tânăr absolvent, am fost la proteste publice pentru a cere aplicarea lustraţiei şi pentru o reformă morală în societate. Şi cred în continuare că toate aceste procese ar fi trebuit să fi fost demarate şi finalizate în anii 90, pentru că multe din problemele curente îşi au radacini în perioadele tulburi de atunci.

-Repet ce am mai spus în ultimii ani - înţeleg personal foarte bine ce înseamnă abuzul unui stat cu instinct nedemocratic împotriva cetăţenilor săi şi, tocmai de aceea, cât timp voi fi într-o funcţie publică, voi lupta pentru ca astfel de abuzuri să nu se mai repete

 

Pachetul de legi a provocat un scandal la nivel național. Președintele Klaus Iohannis a declarat în urmă cu câteva zile că este vorba despre un „prim draft” și s-a arătat indignat de faptul că presa a dat publicității proiectele legislative care au în vedere modificarea legilor siguranței naționale.

Președintele a explicat că aceste viitoare modificări trebuie realizate deoarece actualele legi privind siguranța națională sunt învechite, fiind concepute la începutul anilor 90, ”când democrația era nouă”.

Mai mult, Klaus Iohannis a declarat că draftul care a fost publicat în presă nu este destinat publicului larg, precizând că știe cine este cel vinovat pentru scurgerea de informații.

Cu toate acestea, șeful statului nu a vrut să spună despre cine este vorba.

Ce prevede ”primul draft” pentru modificarea legilor siguranței naționale

Persoanele fizice şi juridice, precum şi autorităţile şi instituţiile publice vor fi obligate să acorde sprijin SRI la cerere pentru derularea operaţiunilor sale, arată un proiect de lege pentru funcţionarea SRI, aflat în dezbaterea coaliţiei de guvernare, potrivit News.ro, care citează G4Media.

Aceste obligaţii nu există în legea actuală de funcţionare a SRI, în vigoare încă din 1992.

Conform proiectelor referitoare la securitatea naţională discutate în coaliţie, şeful SRI poate fi demis mai uşor de preşedintele României, dar Parlamentul nu mai poate iniţia demiterea directorului SRI, SRI devine autoritatea naţională în domeniul interceptării comunicaţiilor, procurorii pot intra în sediile SRI pentru a efectua anchetă doar cu aprobarea preşedintelui CSAT, care este şeful statului, iar ofiţerii SRI pot fi audiaţi, percheziţionaţi sau reţinuţi doar de procurori anume desemnaţi.

Mai multe ONG-uri au transmis protestul lor faţă de aceste prevederi, despre care afirmă că fac parte din planurile puterii politice de a oferi impunitate şi puteri sporite agenţilor din serviciile de securitate.

Proiectul de lege consultat de G4Media arată că persoana căreia un angajat al SRI i-a cerut sprijinul e obligată să păstreze secretul ”asupra aspectelor care au făcut obiectul cererii”.

Proiectul de lege nu prevede sancţiuni pentru persoanele fizice şi juridice care nu sprijină SRI la cerere.

În schimb, prevede că beneficiarii legali ai serviciilor furnizate de SRI răspund civil, disciplinar sau material pentru prejudiciile cauzate de neluarea măsurilor necesare, în conditiile legii.

Faptul că preşedintele ar urma să primească puteri sporite, iar Parlamentul să fie exclus din procedura de demitere a directorului SRI este inacceptabil în opinia unor ONG-uri, fiind vorba despre limitarea puterii Parlamentului în privinţa controlului serviciilor de securitate, iar adâncirea simbiozei între şeful statului şi şeful SRI nu face decât să sporească tentaţia puterii şi a impunităţii.

Parteneri
VIDEO PROTVPLUS.RO