Dezastru în București. Majoritatea adăposturilor de protecție civilă au ieșirile de urgență blocate și sunt neîngrijite
În București se montează indicatoare pentru semnalizarea adăposturilor civile. Doar că, din 1.200, prea puține sunt în stare bună.
În general, au ieșirile de urgență blocate, instalațiile de aerisire înfundate și nu au toalete. Cei de la Inspectoratul pentru Situații de Urgenta au făcut mai multe controale și au dat avertismente asociațiilor de proprietari să le aducă la zi.
Un triunghi echilateral albastru încadrat într-un pătrat portocaliu ar trebui să fie pe toate blocurile la subsolul cărora există un adăpost de protecție civilă. În caz de pericol, orice om are voie să se ascundă acolo. Problema este că nu sunt tocmai sigure.
Bogdan Mita, administrator de bloc: „Pe hârtie, acesta este un adăpost civil, care în cazul unei calamități naturale sau a unui război ar trebui să ofere protecție locatarilor blocului și a vecinilor din cartier. Ce avem aici e un fel de pivniță. Atunci când s-a făcut reabilitarea pe Șoseaua Iancului a fost desființată ieșirea de urgență, drept pentru care acest adăpost nu are ieșire de urgență”.
Și nu este un caz singular. Mai toate adăposturile sunt insalubre, au gurile de aerisire înfundate și ușile blocate. De modernizarea lor ar trebui să se ocupe asociațiile de proprietari, însă nu au banii necesari. Sau de primării, care, conform Constituției, pot folosi subsolul oricărei proprietăţi pentru lucrări de interes general, însă nici asta nu se întâmplă.
„Dotările sunt la nivelul anului 1975”
Capitala are 1.193 de adăposturi civile construite pentru că oamenii să aibă unde să se protejeze în cazul unui atac nuclear, chimic sau aerian. Însă majoritatea sunt neîngrijite.
Administrator de bloc: „Dotările sunt la nivelul anului 1975. Trebuie să înlocuim garniturile la uși nu găsim garnituri”.
România are în jur de 5.000 de adăposturi de protecție civilă, în care se pot refugia, teoretic, două milioane de oameni.
